CreepyPasta-Lumea Mea

Capitolul 9

..o fată puţin mai mică decât mine, palidă, cu ochii albaştri deschis şi cu părul lung şi gri. Arăta destul de supărată. Voiam să o întreb cine e dar aveam o durere îngrozitoare de cap, aşa că am stat şi m-am uitat la ea..

~Acasă~

Pov. Jeff

Deja a trecut o lună de când Rainy e în comă. Oare e vina mea? De ce nu am ascultat-o? Am fost un prost! Mi-e așa dor de ea.. Sper să îşi revină curând, abia aştept să o strâng în braţe şi să o sărut, dar mai ales să o văd aproape de mine. Asta e tot ce îmi doresc!

Pov. Slender

Nu e bine deloc! Rainy e în comă de o lună iar antrenamentele ei trebuiau să înceapă demult.. Damon cred că este şi mai îngrijorat ca mine. Dacă nu o să-şi revină cât de curând, totul o să fie năruit.. Sigur e mâna lui Zalgo aici. Dă-l dracului de demon puturos şi hain!

Pov. Angel

Săraca Rainy, este prinsă în acel loc straniu iar eu nu pot s-o ajut cu nimic.. De ce trebuie să fac asta? De ce nu pot să fiu un simplu criminal? Imi urasc viaţa!! Ah, super, alt perete spart.. Slender o să mă înfigă într-o creangă dacă află ..

~acea lume~

După ce mi-am mai revenit puţin am încerc să o întreb câte ceva.
-Îmm, cum te cheamă?
-Asuka, dar pe tine? O spune pe un ton atât de cald şi dulce.
-Rainy..şi încerc să afişez un zâmbet cald.
-Dar ce cauţi aici? (Asuka)
-Aa, păi nu ştiu, eram într-un vis şi după mă trezesc aici..
-Oo, nu ,de aia sunt spiritele aşa neliniştite. (Asuka)
-Ce vrei să spui? Ce spirite?
-Aici este tărâmul dintre spirite şi muritori, iar eu sunt cea care are grijă de ordinea acestora.. (Asuka)
-Deci eu sunt trează şi chiar mă aflu aici? -Nu. Acest tărâm îl poţi vedea doar printr-un vis sau un coşmar îndelungat. (Asuka)
-Şi cum pot pleca de aici?
-Trebuie să găseşti poarta lumii tale. (Asuka)
-Nu cred că va fi aşa greu.
-Dar trebuie să ai grijă să nu o deschizi pe cea a spiritelor că atunci vei fi captivă pe vecie acolo. (Asuka)
Simţeam cum mi se pune un nod în gât dar îmi fac curaj şi dau să pornesc dar nu înainte să îi mulţumesc lui Asuka.
-Rainy, ia asta o să te ajute! Şi ai grijă la Valea Plângerii! (Asuka)
-Mulţumesc!îi zâmbesc şi plec.
Mă uit prin împrejurimi iar totul mi se pare aşa ciudat, acea lume era de un roşu pal şi anost care te făcea să te simţi nostalgic sau aşa mi se părea mie. Pe cer era un soare la fel de palid iar norii erau negri. Parcă toate momentele triste şi sentimentele de melancolie s-au adunat în mine. Locul acela mă deprima foarte mult sper să scap cât mai repede de el!.. Mă întreb oare ce fac ceilalţi acasă? Sunt bine? Iar corpul meu, oare ce s-o fi întâmplat cu el? Şi Jeff.. Mi-e așa dor de el, mă simt incompletă fără el lângă mine, să mă ia în braţe şi să mă facă să râd. Dar oare lui îi este dor de mine sau încă este supărat? Tare aş vrea să ştiu.. Totuşi şi ceilalţi îmi lipsesc, pe Clocky care mă înnebunea cu întrebările ei,pe Sally care mă punea să mă joc cu ea sau pe Slendy care îi fugarea pe băieţi când spărgeau sau făceau ceva.. Amintindu-mi de toate astea o mică lacrimă s-a strecurat pe obrazul meu şi m-a făcut să suspind din ce în ce mai mult.. Locul ăsta chiar mă întristează prea tare trebuie să plec de aici. Păcat că, corpul meu nu este de acord cu mintea mea. Îmi târăsc picioarele de parcă aş fi lovită iar moralul meu este la pământ, dacă nu scap mai repede de acolo cine ştie ce va urma..Dar ceva mă trezeşte din acest "somn", un ţipăt ascuţit mă face să tresar şi decid să mă îndrept într-acolo..

*cea din poză este Asuka*

Asta e tot de data asta.. Ştiu este mult mai scurt ca de obicei dar o să mă revanşez. Promit! 😘