Diviziune.Fara cale de Întoarcere

Prieten loial

In timp ce pregăteam surpriza lui Ben a aparut si Alexis.
-Mira!Doamne!!!Ai scăpat!!!Cat ma bucur sa te revăd!!!!Vreau sa spun ceva dar nu pot iar privirea mi-i se fixeaza pe pământ.Nu dupa mult timp apare si Max.
-Alexis!
-Max!Ma bucur sa te revăd!Cum iti merge cu organizația?
-Foarte bine.
-Dar,ce a pățit Mira?
-Si-a pierdut voce!spune el trist.
-Ce????Mira....Scumpo!!!spune si ma i-a stras in brate.Eu incep sa plang si ii răspund la îmbrătisare.
-Nu trebuie sa plângi!Cum ai sa il mai bați pe Ben daca plângi???La auzul acestor cuvânt un zâmbet mare mi-a aparut pe fata.
-Asta e Mira pe care o stiu!!
Dupa ce Max ii explica si lui Alex ce trebuie sa facă ne punem pe pozitii.Eu ma duc in casa si il anunț pe Ben ca vreau sa merg in mall.Dupa ce se îmbracă iesim din casa.Nici nu stie ce o sa il astepte.Un zâmbet de milioane îmi apare   pe fata si fug lasandu-l pe Ben cu ochi In soare,acesta fiind semnalul pentru ai anunță pe cei doi ca este totul pregătit.In mai putin de o secunda este bombardat cu baloane pline de apa.
-Fack!Daca mai aruncati.....
-Daca mai aruncati ce???Il ingana Max cu o voce pitigaiata si mai arunca un balon cu apa dar se fereste si ma nimereste direct in fata.
-Ouuuu!!!!!
Ies nervoasă din ascunzatoare si ma îndrept spre Max.
-Din greseala!!!se scuză el putin speriat.Dau din cap afirmativ si ma întorc cu spatele.Cand il aud ca răsuflă,bineinteles usurat,ma întorc rapid cu furtunul si pun jetul de apa pe el nimerindu-l direc din gura.
-Hahahaha!!!!
-Hahahaha!!!!
"-Asta primesti daca nu gândesti cand faci ceva!!!Acum,hai sa te ridic!"Ma duc si ii dau mâna iar el ma trage jos.
-Asta primesti daca tu crezi ca eu sunt slab de caracter.
"-Max!!!Daca iti dau una!!!!"Max se ridica redepe si fuge in pădure iar eu alerg dupa el.Ne afudam mai mult in pădure si mai mult si mai mult pana realizez ca m-am pierdut.
***Max povesteste***

Alergam ca dementul de Mira ca sa nu ma prindă.Alergam prin pădure incercand sa scap de Mira.Dupa ce m-am asigurat ca nu ma mai urmareste am cotit imediat la stânga iesind in spatele casei.
-Ce?Mira s-a dat bătută?
-Nu e cu tine?
-Pai credeam ca a venit acasa!
-Nu e acasa!
-Trebuie sa o găsim repede!Începe sa se întunece iar lupii o sa înceapă se de-a târcoale,si nici bine nu termin de zis propozitia ca se aude un urlet înfiorător de lup.
Mira povestește

Ma plimbam prin pădure sperând sa gasesc drumul spre casa.Seara se lasa,la fel si frigul.Un vânt puternic se porni,iar norii se strangeau dand semn ca un curand se va porni furtuna.Inaitam prin pădure fara sa stiu pe unde merg.La un moment dat se aude un fosnet in tufele din fața mea.Incep sa ma panichez.Se mai aude o data apoi din tufis iese un lup.Era superb.Avea o blană albă imaculată si niste ochi rosii ca sângele.Dupa cum arata si dupa mărime puteam sa jur ca e un alpha.Cand iese in întregime vad ca este rănit."Bietul de tine".Ma pun in genunchi fara frica si întind mana dar maraie mai tare asa ca o retrag.Mă uit adânc in ochii lui.Se putea citi frica.
"-Ssshhh!!!Nu vreau sa iti fac rau,spun in mintea mea,dar realizez ca nu pot vorbi si continui contactul vizual".Dupa cateva minute a încetat din marait eu întinzând mana iar el botul.Dupa ce a mirosit mana m-a lasat sa ma apropi.I-am pus mana pe cap si am inceput sa il mângâi.M-am asezat langa un copac si el s-a pus in poala mea.Era asa dulce!Si avea o blană asa pufoasa.Lupul isi ridica capul si se uita la mine,apoi la rana de la picior.
"-Te doare,nu-i asa?Off,de-as stii unde sunt!"spun eu in gandul meu.Lupul se face mai comod in poala mea si adormim.

             ******
Ma trezesc si observ ca lupul nu mai e.Ma ridic si ma uit in jur dar nimic.Peste putin timp il zăresc iesind de dupa un tufis cu un iepure imens in falci.Imi doresc sa pot vorbi si sa pot striga dupa ajutor.Lacrimile îmi inundasera fata si nu observasem ca lupul era langa mine si se uita întrebător scheunand usor parca vrand sa îmi vorbească.Dupa ce fac focul si prajesc iepurele incep sa mănânc,dandu-i si lupului jumate.Dupa ce am terminat de mâncat m-am asezat jos langa lupu, uitandu-ma in gol.Ma gândeam la toata viața.Era un chin sa nu poți vorbi.Ce e cel mai rau e.....ca odata cu acea zi nenorocita a dispărut......a fost distrus si visul de a canta.Ochii ma usturau de la plans.Si totusi o intrebare ma macina "Ce este cu aceste vise pe care le am si ce s-a intamplat cu părinții mei? Deodata sunt trezită din gândurile mele profunde de un maraitul puternic.Imi ridic privirea si imi sterg lacrimile,apoi ma îndrept spre lup.Imi iau inima dinti si inaintez cu pasi mici si precaiti spre tufis pentru a vedea ce se ascunde acolo.Cand ma apropii........

   Salut dragii mei.Nou capitol.Sper sa va placa!Va iubesc.Bye!♡♡😘😙😘😚😗