Lumea este inca frumoasa

2.

Este o nouă zi și eu nu i-am răspuns lui Alex dar el se comporta ca de obicei deci nu știam că el era de fapt foarte agitat .....dar până la urmă am vrut să-i răspund cu un categoric da ....și totuși ce era să se întâmple acum mă va face să îmi regret alegerea.După școală eu am vrut să-i dau răspunsul și el a fost de acord.Eram pe o bancă în parc și eu ma pregăteam să îi spun răspunsul meu când din cer se prăbușește o bucată de metal.era gata să intre în mine când deodată Alex se pune deasupra mea .....Fața mea este acoperită de sângele lui Alex.Încep sa țip isteric si să încerc să îi scot bucata de metal din stomac.Oricum era prea târziu dar ultimele lui cuvinte au fost

-Care este răspunsul tău?

Eu cu fața plină de lacrimi îi spun

-Da te iubesc și vreau să fiu cu tine .....te rog nu muri!!!

-Dacă spui lucrurile astea o să mă faci să-mi pară rău că voi muri .....

Apoi vocea i se stinse și ochii i se închiseră.....Încă simt acea durere cumplită pe care am simțit-o atunci când povestesc.L-am sărutat o dată și am plecat spre oraș pentru a vedea ce s-a întamplat acolo.

Totul era distrus!Mașinile erau distruse și clădirile erau demolate.Nu era nici o urma de oameni si toul era ca dintr-un peisaj post apocaliptic.Era liniște.Prea liniște.În momentul următor se auzeau niște șuierături si izbituri venind din cer.Ploaie de meteoriți!

Nu era posibil!Am încercat să mă feresc dar erau prea mulți .M-am oprit amintindu-mi de Alex și m-am gândit de ce să mă mai lupt cu destinul când nu mai este nici un viitor pentru mine aici.

Dintr-o dată mă simt mai ușoară.Un bărbat de vreo 20 de ani mă apucă și ma duce spre o mașină unde se mai aflau 2 copii și un câine.Ultimul lucru pe care mi-l mai amintesc este că în mașină mai era cineva dar ochii mei se închiseră .Mă întreb cine era?