Coma Cerebrala

Oameni nebuni

  -Pai cred ca e ok dacă rămân,oricum acasă lucrurile nu stau prea bine!ii spun eu.
  După ce am cinat împreună cu ai lui,am urcat în cameră,ne pregăteam de somn.Gimi luase doua paturi și îmi lăsase mie o pernă.
   -Hei ce faci?îl întreb eu văzând ca aruncă perna pe jos.
   -Iubito,eu o sa dorm pe jos,dormi tu în pat!îmi spune el zâmbind.
   Înțelesesem ca eu și Gimi nu avuseseram nici un raport și asta ma făcea sa ma simt în largul meu.
   BOOOM!!!
   -Tată!!!ma trezesc speriată de bubuitura și de strigătul lui Gimi.
   -Ce sa intamplat?il intreb eu speriată.
   Ușa camerei lovise puternic peretele și tatăl lui Gimi intră.
   -Ia-o pe Bel și duceți-vă în camera mamei!spune tatăl sau.
   Gimi ma ridicat din pat și ma dus în cameră alăturată pe brațe.
   -Ști Gimi?!Nu sunt handicapata,cred ca pot sa merg pe picioarele mele!ii spun eu.
   -Iubito nu am chef de glume și cred ca în loc de "Gimi" ai putea să-mi spui măcar "puiule" asa cum o făceai înainte!
   -Puiule???Iacs ce penibil,nu as scoate niciodată acest cuvânt pe gura!ii spun eu.
   În camera mamei sale după cum ma așteptăm se afla și mama sa,era de o calitate ieșită din comun,citea o carte.
   -Linistiti-va nu se va întâmpla nimic,nu în seara asta!ne spuse ea întorcându-se la citit.
   -As vrea sa știu și eu ce se întâmplă,poate îmi explica cineva!întreb eu spărgând liniștea.
   -Tatăl tău o sa apară în câteva minute!îmi spuse mama lui Gimi.
   -De ce?Ce sa intamplat?Vine sa ma ia acasă?
   -Nu,își va petrece și el noaptea aici!îmi răspunse Gimi.
   După 2-3 minute apăruse și tata.
   -Tata unde e mama?
   -Acasă,o sa va întâlniți mâine!îmi răspunse el foarte rece.
   Văzând ca întrebările mele deranjează pe toată lumea,m-am așezat într-un fotoliu din coltul camerei și ii priveam pe fiecare în parte.
   Gimi stătea pe marginea patului ci,capul aplecat și își freca mâinile,nu am putut sa nu remarc ticul lui nervos de a mișca piciorul.
   Mama lui Gimi privea ciudat pereții camerei în timp ce soțul dumneaei privea nervos pe fereastra parca urmărind sau așteptând pe cineva.
   Iar tata,stătea în fața ușii camerei și începuse sa respire puternic de parcă adulmeca ceva.
    -Ce dracului se întâmplă???ii întreb eu ridicând vocea.Sunteti niște ciudați,ați luat-o razna!Gimi,încetează  sa mai miști piciorul,doamnă va simțiți bine?La ce va holbați pe pereți?Domnule dumneata aștepți pe cineva?Cred ca o sa bata la ușă nu este nevoie sa te uiți pe fereastra.Iar tată,încearcă sa lași țigările alea,nu vezi cum respiri,o sa mori într-o zi!
    Toti au întors privirea catre mine parca vrând sa ma mănânce,eu m-am ridicat de pe fotoliu și m-am îndreptat spre ușa camerei,vroiam sa ies.
   -Bel nu!a strigat Gimi la mine iar în secunda 2 eram pe podea.