-Nu te du, stai cu mine.
L-am apucat usor de camasa, insa se oprise fara sa fac nici un zgomot. A murmurat ceva pe la spate si s-a intors cu fata spre mine, avea o privire angelica, iar ochii ii straluceau ca margaritarele in lumina lunii. S-a asezat langa mine si mi-a luat mana in mana lui.
-De ce nu ma lasi sa plec?
Ochii lui isi muta privirea spre mana mea.
-De ce vrei sa pleci?
S-a ridicat intr-un sfarsit si a adus din baie prosoape si niste haine.
-O sa las hainele aici, eu ma duc sa fac un ceai cald. Daca ai nevoie, doar zi-mi.
Aveam nevoie de el. Insa el parea sa ma abandoneze. M-a lasat singura, timp in care mi-am folosit ultimele puteri pentru a ma imbraca. La intoarcerea lui Jiyong eram deja in picioare, incercand sa ma indrept spre baie pentru a lua feonul pentru a usca patul, insa cum ma vazuse ib picioare, Jiyong a lasat imediat stativul pe care erau cestile de ceai pe o masuta si s-a repezit spre mine.
-Sunt bine.
Erau singurele cuvinte ce le puteam spune la moment. Desi doream sa zic mai multe.
-Nu, nu esti bine. Nu esti deloc bine.
Fata lui arata ingrijorare iar mainile sale imi strangeau bratele. L-am atins de umar pentru a ma sprijini putin, dupa mascand aceasta actiune intreptandu-ma spre baie. De data aceasta doar m-a privit la ceea ce aveam sa fac.
In cateva ore, totul devenise la normal, iar acum stateam la masa, fata-n fata.
-De ce vrei sa ne despartim?
Nu... Aceasta nu era normal. Nici pe deoparte. Speram sa fie doar un vis urat, iar la trezire sa fie totul ca la inceput.
S-a uitat in jos, dupa care m-a privit in ochi. Nedezlipindu-si privirea de pe mine, s-a ridicat de pe scaun si s-a aplecat in fata mea.
-Loveste-ma.
Doar uitandu-ma la ceea ce se petrecea imi lua suflarea. Simteam ca inima era pe cale sa iasa din corp, iar pentru prima data, aici, imi jurasem sa nu mai iubesc. M-am ridicat in picioare si mi-am pus mainile pe capul lui, ridicandu-l si strangandu-l intr-o ultima imbratisare in semn de ramas bun. N-aveam sa fac pe bolnava, nici sa ma tin de capul lui mai mult, pentru a nu ma ura. Poate ca ma asteptam la despartirea mea cu el, insa nu acum, nu aici... Si nu asa. M-am uitat in fata lui si i-am zambit. "Va fi bine. Voi fi bine." Am simtit ca isi ridicase mainile pentru a raspunde la imbratisare, insa m-am dat inapoi. Stiam ca daca mai avea sa stau in preajma lui avea sa sufar mai mult si sa-l uit mai greu. M-am indreptat spre usa si am iesit, unde el m-a urmarit pana afara. Nu avea sa m intorc inapoi. Nu trebuia. Insa il doream. Insasi prezenta lui in spatele meu imi daduse siguranta. M-am oprit pe loc, si se oprise si sunetul pasilor lui. Am continuat sa merg, insa pasii lui nu se mai auzeau. M-am intors pentru o ultima privire, insa el nu era in urma mea. M-am intors cu fata inainte si m-am intors cu taxiul spre cladirea YG imediat. Doream sa-l uit. Sau asta speram.
___________________________________
Cladirea YG
In fata companiei erau o multime de fani, ceea ce era neobisnuit. Trei masini eciudate erau asezat in fata companiei, aratand prezenta unor idoli. Nu erau BigBang, stiam unde era Jiyong oppa, iar probabilitatea de a o trupa de sapte persoane se mari cand dintr-o data isi facu aparitia 7 baieti ce nu pareau a fi de la YG. M-am dat jos din taxi si m-am indreptat lspre usa din spate, unde Soyou unnie deja era acolo cu o sacosa in mana.
-Imbraca-te in asta. Yang PD vrea sa te intalneasca imediat.
Am luat sacosa si m-am indreptat spre vestiar unde m-am imbracat imediat . Stia Soyou unnie ce sa-mi dea. M-am indreptat spre biroul general unde era Yang PD. Am pus mana pe manerul usei, insa m-am oprit pentru o secunda auzand diferite voci. Am tras de broasca si am intrat, dand ochii cu cele 7 persoane fiind insotite de cineva necunoscut mie.
-Buna ziua.
M-am aplecat in semn de salut iar tacerea se facuse stapana.
-Ia loc.
M-am indreptat spre canamea, unde pe partea opusa stateau cele 8 persoane, realizand ca unul din ei il recunosteam. Era Jimin oppa. Cateva amintiri imi trecura prin cap la ceea ce se intamplase cat am fost pe insula.
-Sunteti liberi. Ramane ceea ce am stabilit. Multumesc mult.
Toti se ridicasera aratandu-mi mici hohote insa la apropierea de usa Yang PD continua.
-Jimin. Te-as ruga sa ramai.
Jimin oppa nu parea surprins, insa se intorsese si se asezase zambind spre mine.
-O sa fiu clar si scurt.
Se ridica de pe scaun si se aseza langa mine.
-YG a fost cativa ani inactivi, iar pentru a recupera acel timp am decis sa facem episoadele WeGotMarried zilnic, de vreme ce o sa aveti o colaborare. ACE a primit un raspuns placut, asa ca nu am vrea alte probleme.
Yang PD s-a ridicat in picioare si a iesit din camera, fiind chemat de urgenta de unul din echipa de styling care se plangeau ca nu au venit masina cu echipamente si nu aveau cu ce continua filmarea videoclipului celor de la iKon.
Pe de alta parte, in timp ce se auzea tipetele lui Yang PD pe hol, Jimin oppa a zambit spre mine.
-Se pare ca o sa ne vedem zilnic.
Tremurul din vocea sa se zbatea sa se linisteasca in timp ce eu inca imi aveam gandul la Jiyong oppa. Poate ar trebui sa uit partea cu oppa. Jiyong sunbaenim era indeajuns.
-Minhye?
Jimin si-a fluturat mainile prin fata mea realizand ca nu eram prezenta la convorbire.
-A? Scuze, ma gandeam la altceva.
Mi-a mai zambit odata, dupa care a zis mai sigur, tremurul din voce disparand.
-O sa ne vedem mai des.
Am dat din cap aprobator, dupa care doream sa ma ridic pentru a ma servi cu un pahar cu apa, insa mana lui era mai rapida si am realizat ca mana mea o apucase pe a lui. Era un moment stanjenitor, asa ca am ferit imediat mana realizand aerul ciudat dintre noi.
-Scuze.
Nu mi-a raspuns, insa in schimb a luat si a umplut doua pahare cu apa dintre care unul mi-l intinsese mie.
-Multumesc.
Poate ca nu observaseram pana acum insa Jimin oppa era frumos, dragut ceea ce ma facuse sa ma gandesc cum de n-am rvat asta mai devreme.
-Umm... Am ceva pe fata?
S-a uitat mirat la mine oprindu-se din baut apa.
-Nu. Nimic.
Am spus luand paharul cu apa pe care il terminasem dintr-o clipa.
-Mai vrei apa?
Se grabise spre sticla cu apa, unde ii atinsesem mana pentru a doua oara, incercand sa-l opresc. M-am ridicat de pe canapea si m-am indreptat spre iesire in timp ce imi luasem ramas bun.
-Stai. Poti sa-mi arati iesirea? Am venit cu managerul meu si nu prea am dat importanta imprejurimilor.
-Bine.
L-am asteptat sa vina spre mine unde am iesit din camera.
-Va duceti?
Ne-a intrebat Yang PD inca ocupat.
-Da. La revedere.
Am spus indreptandu-ma spre ascensor. Jimin oppa era in spatele meu, incercand sa tina pasul cu mine. Ajunsi in fata ascensorului, am intrat repede in ascensor. Gandul inca imi zburase la Jiyong sunbaenim si toate amintirile cu el imi revenise. M-am incepus din senin sa zambesc iar Jimin oppa isi muta privirea spre mine. Rasetele mele curand se transformasera in lacrimi. Am aplecat capul in jos, iar Jimin oppa se staruia sa vada cauza sau sa faca ceva. Eram la etajul 3, iar pana jos mai aveam putin, intr-o secunda degetul lui Jimin oppa opri ascensorul si am iesit imediat trasa de mana lui. Mi-a luat fata in palme si s-a uitat direct in ochii mei, nu ma asteptam la asa schimbare de la el.
-E in regula sa plangi, descarca-te.
Mi-am cufundat capul in camasa lui, scotand doar mici scancete. Jimin oppa m-a imbratisat, ceea ce m-a facut sa ridic ochii spre ei. L-am impins imediat, realizand situatia in care ma aflam.
-Sunt nebuna.
CITEȘTI
We Got Married (Park Jimin FF)
FanfictionL-am apucat de cravată si l-am sărutat. A scăpat paharul jos, băutura roșie curgând in jos. A scăpat paharul doar pentru a ma lua de talie si m-a strâns puternic. M-am dat înapoi dând drumul strânsorii, ștergându-mă pe buze, simțind amarul băuturii...