I kill you. [SasuSaku]

Sentimente

Sper sa va placa, nu uitati sa imi lasati un comm cu parerea voastra. Va pupii :* Spor la citit minaa.

Sakura Pov.

- Sakura... spune o voce calda si dulce de care m-am indragostit, dar pe moment m-a facut sa tresar.

Eram singura ce reusea sa se miste si acum mai este cineva cu mine... deja devine ciudaaaaaaaat.... Ma uit la acea persona care mi-a spus numele cu acea voce delicata si nu imi vine sa cred ca este acolo. Poate ca este o imagine din capul meu. Da, sigur imaginatia imi joca feste. Nu are cum sa se poata misca, doar am inghetat timpul. Ma uitam la el, cu fata plina de lacrimi si cu ochii mei verzi ce straluceau a speranta. Voiam sa fie acolo, sa nu imi imaginez, sa fie cu adevarat, nu doar ceea ce imi doresc. Vreau sa cred in el, vreau sa sper pana la capat, vreau... chiar vreau... Ma ridic de pe scaunul ce stateam, cu ochii atintiti spre acea persoana. Ma ridic uimita si in acelasi timp speriata dar cu speranta. Desi privirea mea era mirata, lacrimile inca siroiau si imi impaienjeneau ochii mei ca de smaral, nelasandu-ma sa-l vad prea bine pe barbatul din fata mea. Nelasandu-ma sa ii vad trasaturile lui ca de tigru. Nu faceam nicio miscare, niciunul dintre noi. A observat... A observat ca sunt speriata, el... El ma cunoaste mai bine ca oricine... Nu pot sa ma ascund de el. Nu pot sa cred ca m-am indragostit de el. La gandul asta il vad cum isi ridica bratele in semn de imbratisare. Nu am mai stat pe ganduri. Tigara ce o aprinsesem, acum este pe jos, aruncata, in bataia vantului lasata sa se stinga. Este ca si cand ar fuma-o altcineva. Dar nu imi pasa, eu il vreau doar pe el. El este centrul universului meu... M-am aruncat in bratele lui... este asa bine, caldura lui, bratele alea mari ce ma inebunesc, mirosul imbietor care imi inunda sinusurile si ma imbata cu acesta, nu m-as satura niciodata. Este asa bine... insa parca lipseste ceva...

- Otaku!!!!!! urlu si il strang si mai tare in brate, acesta facand la fel. Mi-e frica... ii soptesc cu capul in pieptul lui... stiu ca m-a auzit, simt asta.

De ce? De ce? Nu inteleg, de ce imi tot apare imaginea lui Sasuke in cap? Eu il iubesc pe Otaku. De ce imi apare el in gand? De ce imi apare in gand acea noapte? Noaptea noastra, a fost asa de bine... nu stiu de el dar la mine a fost real, poate ca eu am fost o alta pe lista lui insa el a fost special, da corpul meu tanjeste dupa inca o noapte cu el insa stiu ca nu o sa mai am parte de asa ceva, stiu ca traim in lumii total diferite si sincer ma deranjeaza chesti asta asa de rau ca imi vine sa ma sinucid. Acea noapte a fost speciala din toate punctele de vedere. Adica el a fost grijuliu cu mine si a facut in asa fel incat sa nu ma doara. A fost ceva special pentru mine, pentru ca fata de alte dati cand am luat baieti in brate, ei bine atunci m-am simtit... protejata. Eu Sakura Haruno, recunosc ca m-am simtit protejata in bratele lui Sasuke Uchiha si totusi stiu ca nu o sa am sanse la el. Da i-am pus un drog in bautura dar asta doar pentru razbunare, el este de partea tatei si asta ma baga pe mine in ceata. De ce cineva ce el ar vrea sa apere un jeg de om cum este taicamiu-vitreg? Adica pe bune ei nu stiu ca el a facut numai rau? Bine ii cred ca nu stiu pentru ca ei au avut numai informatii de la el si toate au fost despre mine.

- Sakura.. Ma trezeste din visare Otaku. Trebuie sa rezolvi problema asta. Timpul trebuie sa porneasca. Se pare ca am avut dreptate. Spune el cu un zambet dulce pe bune stergandu-mi lacrimile.

- Ce vrei sa spui? Cum adica ai avut dreptate? Spun bulversata de ceea ce mi-a spus.

- Sakura... tu inca nu stii multe despre mine... M-ai omora daca ti-as spune ca am fost de multe ori in gandurile tale dar da am fost si de cele mai multe ori au fost despre Sasuke... Noaptea ai numai visuri cu el... De cand te-ai intrecut cu el, de noaptea cand te-ai daruit lui... eu stiu ca nu mai am loc in inima ta si sincer si tu stii la fel de bine ca si mine doar ca incerci sa te minti singura pentru ca stii ca nu o sa ai nicio sansa cu el din cauza lui Kizashi, lui Mikoto... Ei nu va vor lasa vreodata sa fiti impreuna insa daca sunteti oamnei destepti si va iubiti atat de mult de ce nu fugiti amandoi.. Eu nu am inteles niciodata chesti asta la voi. Adica ati avut ogramada de sanse sa plecati amandoi si sincer amandoi sunteti destul de competenti incat sa va cresteti si singuri si sa va ajutati reciproc... Oricum, acum nu este timp de chestia asta.. Trebuie sa iti pui ordine in ganduri alta data, acum este necesar sa dezghetam timpul... defapt tu trebuie sa dezgheti timpul... spune el mai ceva ca un robot, dar sincer am sintit si putina sinceritate si durere in glasul lui... poate ca si el are un gand ascuns de care eu nu stiu nimic...

Il vad cum imi da drumul. Eu ma uitam mirata la el... defapt socata. Stie tot... visele... visele mele sunt toate despre Sasuke... si atunci cand m-am trezit langa el... defapt am crezut ca este Sasuke... Poate ca imi doream sa fie Sasuke... Il vad cum se indeparteaza... sta in fata usi de la balcon cu privirea inspre toata scena acea din interior... si parca o lacrima i se asterne pe obraz. Incerc sa ajung la el si sa ii sterg lacrima, am intins o mana spre fata lui dar el in schimb imi da o palma peste aceasta si isi lasa capul in jos. Sunt socata... de ce se poarta asa cu mine? De ce? Am nevoie de el si el ma indeparteaza... est eprima data cand nu imi este frica sa fiu cu un baiat pentru simplu fapt ca l-as rani. Stiu ca orice ar fi ar face fata pentru ca este un baiat descurcaret si care se poate apara singur si in acelasi timp sa aibe grija si de mine. Il vad cu ajunge chiar la tocul usi, se opreste, isi intoarce capul spre mine si printr-o fulgerare ajung parca in mintea lui... Sunt numai eu... Amintirile cu mine, ziua cand ne-am trezit unul langa celalalt... in timp ce eu visam la Sasuke... el visa la mine... Te iubesc isi spune el in minte insa nu stia ca eu am ajuns in mintea lui.

- Si eu te iubesc, Otaku. Ii spun inainte sa intre in acea scena...

- Nu, nu o faci. Inima ta este la Sasuke, eu nu sunt alceva decat ajutorul tau. Sasuke bate in pieptul tau nu eu... eu sunt doar de consolare... Sunt aici ca sa te ajut, ascult si protejez pana in momentul cand o sa devii printesa... atunci o sa ai un imperiu care sa te protejeze de tot ce o sa te raneasca. Spune cu un zambet trist...

Nu stiu de ce... dar toate cuvintele acestea m-au durut al dracului de tare. Nu stiu cat este de rau sau cat este de bine.... dar m-au durut, parca mi-ar fi bagat cineva un cutit in inima si acum il roteste asa incet ca ma faca sa ma doara, sa ma faca sa urlu de durere. Parca cineva m-ar fi omorat. Il vad cum se pune langa Sasuke... fata-n fata cu el si absorbit de ganduri... El ii pune ogramada de intrebari lui Sasuke dar defapt doar le gandeste. Mintea lui este vraiste si acum vorbeste cu Sasuke si isi pune intrebari de genul.. Ce ai tu si nu am eu? Eu am fost langa ea desi pe tine te iubeste... Ce dracu este asa de special la tine? Eu trebuia sa fiu langa ea o viata nu tu.... Te urasc... Dar nu am ce sa fac... Ea este a ta, desi nu imi convine totusi ai castigat....Dupa il vad cum se indreapta, isi baga mainile in buzunarele pantalonilor si da din umeri, parand nepasator insa in interiorul lui se da o lupta... O lupta intre minte si inima.

- Sakura!!! Urla el, facandu-ma sa tresar din nou si sa intru repede in camera unde totul era oprit. Ok... Schimba acum ce ai de schimbat si sa ii dam drumul. Imi spune nepasator si autoritar.

Dau din cap si dupa incep sa asez fiecare lucru in parte. De genul, gloantele ce erau indreptate spre mine acum au directia podelei, la fel si cele tinute de catre tata, Itachi are o pozitie mai apropiata de tata. Stiu, el a facut un pact cu tata, pentru putere si pentru viata, deci de asta reusea el sa reziste la atatea gloante si atatea probleme, stie tata ce sa faca cu el, Mikoto era legata de pat, iar Sasuke a ramas fara armament. Deci totul este asa de grozav si totusi asa de stupid ca imi vine sa ma dau cu capul de pereti. Eu stau acum langa Sasuke.

- Bun si acum ce trebuie sa fac? Intreb ca un copil nestiutor.

- Bate de 2 ori din palme si in acelasi timp gandestete intens la timp... gandestete ca vrei sa il repornesti.. gandestete ca vrei sa iti fie mai bine... adica gandestete ca vrei sa functioneze normal timpul... spune neuitandu-se la mine.

Bun, fac in modul spuselor lui Otaku si dupa s-a intamplat....