Cei doi demoni si cu mine

19 1 0
                                    

Dupa ce am scris adresa ei, am mers in camera. Am căutat un tricou timp de 10 minute, pana cand am găsit unul cu un craniu si fundal alb. M-am gandit ca ii va plăcea, având in vedere ca a spus ca acum este demon. Am mai gasit niște blugi negrii si i-am aruncat pe mine. Am ieșit din casă, cu inima bătându-mi foarte tare. Adresa nu era prea departe, așa ca am luat-o pe jos. Mereu mi-au plăcut lucrurile paranormale, dar niciodata nu m-am gandit ca o sa vad un înger, da' pai unul care s-a transformat in demon. In momentul in care am realizat asta, am devenit un pic gelos. De ce nu a putut soarta sa imi dea si mie ceva puteri, un pic acolo. Nimic. Se pare ca soarta a decis altceva pentru mine.
Dupa cateva minute, poate zeci de minute, nu am cronometrat. Am ajuns in final la adresa scrisă, am băgat biletul in buzunar, am tras aer in piept si am ciocănit  ușor. Dupa 5 minute, o fata blonda, cu trăsături asiatice, o pereche de blugi rupți cu stil. Niște adidași roz cu șireturi albe.
"Bella?" Am întrebat cu ochii larg deschiși. Nu parea foarte vesela, cea ce sugera ca a trecut prin multe lucruri, nu neaparat bune.
"Da, eu sunt. Nu ma asteptam sa vii. Mai ales pentru ca toata lumea m-a lăsat baltă." A spus cu un ton depresiv.
"Deci, cum stă treaba?" Am intrebat cu mâna la ceafă. Era o situație jenantă și stresanta.
"O sa stai aici sau o sa intri?" A intrebat cu un ton sarcastic.
"Cred ca interiorul e mai bun pentru mine" am spus râzând. Aproape ca am făcut-o sa râdă.
Am intrat încet în casă, uitandu-ma la pereții cu vopseaua lipsa in unele părți. Ca un puzzle aproape rezolvat. Era o casa standard. In living era o canapea, un televizor, un telefon fix. Iar in cealaltă cameră presupun ca era dormitorul. La capatul unui hol mic am vazut un frigider, ceea ce m-a făcut sa cred ca este bucătăria. Am luat loc încetișor pe canapea si am rupt liniștea ce imi suna in urechi :
"Deci, cum s-a intamplat transformarea?" Am intrebat uitându-mă la picioarele ei subtiri, dar frumoase.
"Am cunoscut un băiat bun, aparent, dar care m-a păcălit sa imi abandonez partea buna, si sa o îmbrățișez pe cea întunecată. Si înainte sa imi dau seama, m-am trezit înger întunecat. " a spus așezându-se lângă mine.
"Super... ai vreo abilitate?" Am intrebat cu entuziasm.
"Da, pot stinge lumini, sa manipulez minți. Lucruri de genul ăsta. Cat despre tine? Ai si tu vreo parte mai speciala?" A intrebat uitându-se cu o privire interesantă.
"Din câte știu, nu. Dar viața nu-i gata încă." Am spus dând din umeri.
"Cred ca pot sa aflu daca ceva potențial se adăpostește in tine" a spus cu un ton parcă cu extaz.
"Poți face asta??!" Am strigat entuziasmat.
"Da, puneți fruntea pe fruntea mea" a spus aplecandu-și capul catre mine. Mi-am pus fruntea pe fruntea pe a ei si am așteptat. Linistea a aparut iar, dar eu auzeam șoapte liniștite in cap.
Dintr-o dată, linistea a fost ruptă de o lovire a usii de perete. Un baiat cu par negru si piele palida statea in fața noastra. Mi-am tras capul si m-am uitat la el. Părea emo dar obraznic.
"El cine e?!"  A strigat uitându-se la noi.
"Calmează-te, e un prieten vechi." A spus Bella ridicându-se.
"Nu trebuia sa vii!" A spus cand un val de energie a trecut prin corpul meu, care m-a lăsat sa vad adevarata forma a lor. Bella avea aripi negre si un val negru de putere o inconjura. Băiatul avea aripi roșii la capătul cărora ieșeau niște coarne subtiri. Linistea se afundă iar, singurul sunet prezent fiind respiratia lui agresivă.
Si așa am stat acolo cu demonii.

Puteri inumane Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum