Step brothers [~BoyxBoy~]

Bonus de Crăciun

                                                      Madz'POV

Era cu puţin trecut de ora opt dimineaţa în momentul în care razele palide ale soarelui pătrunseră printre draperiile trase pe jumătate. Camera era încă cufundată într-o linişte adâncă, doar sunetele produse de alarma ceasului electronic mai diluau din atmosfera scăldată în staticitate. Cu un mormăit gutural, Hades îşi acoperi faţa cu palmele, căscând mai pentru sine. Deşi nu era deloc o persoană matinală pe timpul sezonului rece, acum chiar trebuia să se trezească dacă voiau să ajungă la timp.

Frecându-şi orbeşte ochii, flutură de câteva ori din gene şi-şi linse buzele uscate. De lângă el, iubitul său se foi prin somn, adâncindu-şi şi mai tare nasul în materialul tricoului său. Hades zâmbi discret. Trecuseră mai bine de două luni de când el şi Leonard se mutaseră în sfârşit împreună, după lungi şi obositoare insistenţe. Evident, se luau la harţă din orice şi se împăcau mai apoi ca orice alt cuplu normal, dar Hades nu era deloc deranjat de acel lucru. Învăţase în timp să suporte toanele de înfumurat ale lui Leo, astfel că momentan relaţia lor mergea mai mult decât bine.

Trecându-şi mâna prin părul mieros al lui Leo, Hades plasă câteva săruturi peste şuviţele încurcate. După cum era de aşteptat, Leo scânci adomit, frecându-şi nasul de pieptul celui peste acre dormea. În scurt timp, acesta îşi deschise cu retincenţă ochii, dând de perlele de jad ce se oglindeau în irişii lui Hades.

Băiatul gemu nemulţumit.

— E deja dimineaţă?

— Mhm. Trebuie să ne pregătim dacă vrei să mai prindem azi avionul. Haide, somnorici. Ridică-te şi străluceşte!

— Ugh! Mi-e somn! Încă cinci minute, te rog!

Încă văitându-se, Leo se înfofoli în cearceafuri, refuzând să mai asculte rugăminţile celui de lângă el. Călcat pe nervi de atitudinea sa puerilă, Hades se ridică în şezut, apucă cu ambele mâinile de aşternuturi şi trase cu putere, iubitul său căzând pe neaşteptate cu spatele într-un morman de perne aruncate la capul caputul. Clipind des, Leo fu luat prin surprindere în momentul în care gura caldă a lui Hades se ciocni de a sa, conturând în scurt timp un adevărat torent de umezeală şi căldură. Leo îşi înfrână un suspin pe buze, simţindu-şi mintea ameţită şi gândurile încurcate. Cu altă ocazie, l-ar fi mustrat pentru că-l săruta înainte de a se spăla măcar pe dinţi, dar între timp se obişnuise cu nepăsarea lui Hades şi-l lăsă să-şi facă dalmbalua până la capăt.

Peste câteva secunde bune, Hades îl mai sărută cast de câteva ori pe buze, şi zâmbi plin de vanitate.

— Deci, eşti gata să te dai jos acum?

Leo nu putu decât să dea aprobator din cap şi să se conformeze. Zborul până la cabana lui Mike urma să fie unul obositor, dar ştia că se putea oricând folosi de acel timp pentru a mai trage un pui de somn pe umărul lui Hades. În mod ciudat, acea zonă părea locul ideal pentru a avea un somn cât mai liniştit. Şi nici Hades nu comenta prea mult; deşi îi amorţea braţul de cele mai multe ori, nu cuteza a-şi trezi iubitul din somn doar pentru a-l aşeza într-o poziţie mai confortabilă.

Căscând din nou, Hades se ridică din pat, aşezându-şi mai bine boxerii pe şolduri. Urmându-l îndeaproape, Leo îşi trase tricoul peste umeri, aruncându-l mai apoi pe cearceafurile boţite din mijlocul saltelei. Trecu apoi pe lângă Hades, bătându-l uşor peste umeri.

— Ce spui, ai chef de un duş rapid?

Viclenia de pe buzele sale îl făcură pe Hades să ridice din sprânceană. Aruncă o privire scurtă asupra ceasului de pe noptieră şi se întoarse, zărindu-l pe Leo dispărând pe uşa ce dădea spre baia din dormitor. Oftă scurt, frecându-şi cu reticenţă ceafa.