Capitolul XVII

717 71 42
                                    

Jennifer ajunse acasă şi răsfoi fiecare manual în parte,la materiile care o interesau citind unele lucruri. Şi-a pierdut câteva ore din zi uitându-se peste fiecare carte. Se uită pe orar ca să vadă ce ore avea mâine.

"Vineri
Dirigenție
Desen
Chimie
Sport
Istorie
Engleză"

Se pare că prima ei zi avea să fie una destul de uşoară.La ora 14:23 Jennifer a plecat din nou de acasă şi s-a dus la cumpărături. Trebuia să îşi cumpere caiete,pixiuri şi alte rechizite.

Gândul că la ora 17:00 trebuia să meargă la muncă o epuiza,dar nu avea ce face. Avea nevoie de acea slujbă ca să se întrețină.

***

Timpul trecuse iar ora 17:00 venise. Jennifer s-a schimbat în uniformă,apoi a început să lucreze. Astăzi şefa ei a pus-o la bar,fiindcă cel ce se ocupa de obicei cu acel post era bolnav. Jennifer nu avea nimic împotrivă aşa că a început să muncească. Nu prea îi plăcea la bar. Veneau tot felul de oameni ciudați şi se aşezau pe scaunele din fața barului,unii fiind alcolişti şi râdeau singuri,alții depresivi ce plângeau şi o întristau,iar câțiva dintre oameni fiind ori la întâlniri ori în trecere .

-Măi,măi,măi! De cine am dat!se aude o vocea foarte cunoscută fetei. Fata îl privea pe roşcatul din fața ei.

-Bună,Brayton. Cu ce te servesc?îl întrebă fata politicos.

-Cu o cafea.spuse el,iar Jennifer îi pregăti cafeaua.

-Poftim!

-Mulțumesc!spuse el şi gustă din cafea. La ce oră ieşi de la muncă?întreabă Brayton.

-La 2:00. De ce întrebi?

-Şi cu ce te duci acasă?continuă el cu întrebările.

-Ştii ceva,nu-i treaba ta.îi spuse Jennifer cu răceală.

-După răspunsul tău îmi dau seama că o să chemi un taxi sau ceva de genul.spuse el,apoi îşi privi ceasul de la mână. Este 1:24,dacă vrei te duc eu acasă!se oferi el.

Jennifer a stat puțin să se gândească. Nu era chiar atât de rău,nu? Până la urmă Brayton părea un băiat de treabă şi educat.

-Bine.spuse Jennifer zâmbindu-i.

-Ai un zâmbet atât de frumos!spuse el lăsându-şi fața în palme,privind-o dulce pe Jennifer,fata ruşinându-se.

***

La ora 2:00 fata a părăsit barul şi s-a dus să se schimbe,iar Brayton o aştepta în fața localului. Jennifer a ieşit,iar Brayton a început să zâmbească când a văzut-o. Roşcatul a deschis gura ca să spună ceva,dar s-a oprit când telefonul a început să îi sune. A scos telefonul din buzunar şi s-a uitat încruntat la ecran.

-Scuză-mă un moment!spuse el îndepărtându-se.

Jennifer îl urmărea cu privirea cum s-a dus după colțul blocului,când deodată o mână se aşeză pe ochii ei iar alta pe gură,trăgând-o între nişte blocuri.

O viață criminală(Jeff The Killer Fanfiction)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum