Fire in my life

5. Foc!

Timpul a inceput sa se scurga cu incetinitorul.Aveam impresia ca alerg pe loc. I-am vazut pe Sairo, Edan si Izzobel depasindu-ma si am simtit lacrimile care se pregateau sa o ia la vale pe obrajii mei. Cand am ajuns in sfarsit langa ceilalti am fost uimita sa observ ca toata lumea era in regula- de fapt, la fel de 'in regula' ca inainte sa plecam.

M-am apropiat de Diara care statea cu mainile pe bucata de metal de pe pieptul ei si respira sacadat. Sairo, Izzobell si Sheila stateau langa ea si pareau speriati si confuzi. Atunci am realizat: Diara isi scosese bucata de metal din piep.

- Nu eu am facut asta! Crede-ma! Nu am fost eu!

Incet, cu o mana tremuranda a aratat spre padurea din spate.

- E cineva acolo.

- Da. L-am vazut si eu. Sheila vorbea fara sa isi ia ochii de la Diara dar puteam sa vad ridurile care se formasera pe fruntea ei.

Am verificat din nou rana fetei. Chiar si in lumina slaba parea destul e urata dar nu parea sa sangereze excesiv. Am pus putina betadina si am decis sa aflu mai multe detalii despre incident.

- Era o singura persoana. Am vazut-o alergand spre padure. a spus Sheila uitandu-se in jos.

- Baiat. Cam de varsta noastra. Cand am deschis eu ochii se uita foarte concentrat la bucata asta de metal.

Am observat ca aproape toti venisera langa noi si ascultau cu atentie.

- Si voi ce faceati?

Mi-am plimbat privirea de la Samara la Sheila, apoi la Kaito si Reed. Cu totii aveau priviri stanjenite. Sheila a fost cea care a vorbit prima.

- Eu stateam langa Diara. Am atipit. Cand i-am auzit tipatul... am vazut pe cineva fugind spre padure.

- Eu stateam de vorba cu baietii langa foc. Eram cu spatele la ele dar pot confirma ca a fost cineva aici. L-am vazut. Tipatul Diarei ne-a alertat.

A urmat o pauza de cateva minute. Nu mai stiam ce sa zic. Concluzia este ca exista oameni in apropiere. Problema este ca nu stim ce fel de oameni sunt ei.

- De ce nu a fugit nimeni dupa el?

Intrebarea pusa de Edan a spart tacerea si ne-a facut pe toti sa ne indreptam atentia spre cei sapte care nu mersesera in recunoastere.

- Esti nebun? Cine s-ar fi dus in padure, noaptea, sa alerge dupa unu care poate vroia sa ne omoare?

Iritarea Samarei era explicabila. Dar nu puteam sa nu admit ca si Edan avea dreptate- ne-ar fi ajutat sa stim cine era si ce vroia.

- Am fost distrasi. tonul lui Reed era mai calm dar privirea incruntata arata ca nici el nu se simtea chiar confortabil. A inceput sa bata vantul si lemnele care ardeau s-au daramat.

- Pusesem toate bagajele pe care le-am luat din avion de partea cealalta a focului. O parte din ele au fost cuprinse de flacari. a adaugat Mattias uitandu-se acuzator la Reed si Kaito. Se pare ca e mai greu decat credeam eu sa asezi trei lemne asa incat sa nu se prabuseasca de la o adiere.

- Ok. Gata. Nu ajungem nicaieri daca ne certam. E deja foarte tarziu. Haideti sa mancam ceva si sa ne odihnim. Vom sta de paza cu randul. Cate doi. Cei care stau de paza intretin si focul.

Discutia a fost inchisa de Ken care s-a ridicat in timp ce vorbea si s-a indreptat spre un morman de genti care fusesera mutate mai departe de ceea ce ramasese din conul de flacari.

- Pot sa stau eu prima tura? interventia Sheilei m-a surprins si mi-a distras atentia de la sandwich-ul cu salata de ou pe care il mancam. M-am odihnit deja putin. Pot sa mai stau treaza.