Eu:Bine...
V:Esti suparata. Chiar atat de rău v-ati certat?
Eu:Da... Adica... Ne cunoastem de cand eram la gradinita. Tot timpul ne-am spus fiecare secret
De ce mi-a ascuns asta? Nu vad nici un motiv.
V:Daca te face sa te simti mai bine, sa sti ca si ea e suparata.
Eu:What?! Ea? Suparata? De ce?
V:Fata, mai aveai puţin si o luai la bataie!
Eu:Bine, poate am fost puţin dura...
V:Putin?
Eu:Bine... Poate mai mult. Dar si ea a gresit. Mai mult decat mine.
V:Bine. Gata. Hai sa mergem sus.
Eu:Nu spuneai ca ti-e foame?
V:Nu... Era o scuza ca sa am timp sa-i spun lui Cristi.
Eu:Ok. Macar tu esti sincer. Sa mergem! Am urcat in camera lui Vlad si de acum si a mea. Cat de rău poate fi? Adica, am mai stat in aceeasi camera cu el.
V:Spune buna noii tale camere!
Eu:Buna!
V:Ok. Deci tu vei dormii in pat iar eu voi avea ocazia de a proba hamacul asta .
Eu:Sigur nu vrei sa stai tu in pat?
V:Bai, nu incerca sa pari super amabila.
Eu:Mersi ca mi-ai cuat suferinta.
V:Cu mare placere! Cat e ceasul? 18. Sa ne apucam de citit.
Eu:Sa mergem!
Am coborat la biblioteca sa citim. Iubesc biblioteca asta! E super soft... Asa... Foarte tare!
Dupa 3 ore am terminat.
V:Ma doare capuuuuuull!
Eu:De la citit.
V: Am nevoie de ceva relaxant...
Eu:Am eu o idee. Hai cu mine!
Am pus cartile in micuta geanta pe care am luat-o cu mine. Am plecat spre un local, cafenea, bar... Habar n-am. Un fel de restaurant doar ca nu asa elegant. Erau cateva mese rotunde ,iar in fata o scena mica cu un microfon.
V:Ce e aici?
Eu:O sa vezi. Stai jos!
Pe scena a urcat un om, prezentatorul.
P:Buna seara, oameni buni! Fara alte cuvinte pompoase, sa incepem distractia! Cine e primul?
Am ridicat mana si pe a lui Vlad.
P:Vad acolo doi tineri. Haideti!
V(In soapta) :ce ma pui sa fac?
Eu:Vino!
L-am tras pana pe scena. O sa facem karaoke!
Eu(catre Vlad) :Ce vrei sa canti?
V:Sa cant?
Eu:Da.
V:Of.... Unde m-ai adus....
Eu:Bine, aleg eu.
Am cantat "Closer".(cantecul de la media)
Eu:Ti-a placut?
V:Da. Si nu ma mai doare capul! Good job!
Am coborat de pe scena si ne-am asezat înapoi la masa. Ne-am luat cate un suc.
Eu:Deci... De acum stam iar in aceeasi camera.
V:Da... M-am obisnuit.
Eu:Si eu. Mergem? Am obosit.
V:Ok.
Am plecat spre campus.
V:Mi-a placut.
Eu:O sa venim mai des atunci.
V:Da.
Eu:Hey, nu canti rău.
V:Nici tu.
Eu:Mersi! In sfarsit nu ma mai gandesc la probleme.
V:Da.
Am primit un mesaj!
V:De la cine e?
Eu:Stai sa vad.
Mai stiti serialul ala la care ne uitam noi, Prizoniera dragostei? Pai sunt intr-un fan grup pe facebook si cineva a spus ca se da de azi la Tv.
Eu:AAAA! Vlad! Aaaaaaa!
V:Ce?!
Ei:Prizoniera dragostei e la Tv in seara asta!!!
V:Glumesti?! Aaaaa! Sa mergem ca sa il prindem!
Eram doi nebuni in plina strada in Bucuresti. Nu vreau sa imi imaginez cum era pentru oamenii care treceau pe acolo si au vazut cum saream in sus si tipam ca 2 fetite. Am alergat ca sa ajungem la timp. Am deschis repede usa, am sarit amandoi in pat si am dat repede drumul la TV.
Eu:Aaaa! Incepe genericul!!!!
V:Uite-o pe Nur! E asa frumoasa!
Eu&V:AAAAAAA!
Pe usa a dat buzna Cristi speriat.
C:Ce fetite torturati aici?
Eu:Prizoniera dragostei e la Tv!
V&Eu:Aaaa!
C:Cand ai avut timp sa-i faci asta lui Vlad?
V:Nu ea a facut-o. Ci Nur care m-a fermecat cu povestea ei in primul episod. Acum iesi! Vreau sa vad!
C:Nebuni spihopati.....
Eram 1000% atenti la film. Stiam tot ce se intampla si jucam roluri. Vlad era Yigit iar eu Nur. Stiam toate replicile. Faceam fiecare mişcare la fel. Intoarceri dramatice, il si loveam cand trebuia.
Hey! Deci... Azi la sciala o colega mi-a spus ca am sarit peste capitolul 15. Nu stiu de ce, dar nu il pot posta. Adica la mine apare ca fiind totul ok, dar cand citesti cartea nu apare. Oricum v-ati dat voi seama, tipele au ajuns la mare si au aplicat la un colegiu.... Mare branza!
Oricum. K (nu o imit pe tequila) Byeeeee!
