- Cred ar trebui sa-l dai dracului de fraier, ii spun eu prietenei mele care sufera din cauza baiatului care era iubitul ei pana acum doua zile. Lasa-l sa umble cu toate... cotoharlele daca tu nu ai fost de ajuns. Nici nu stie ce pierde desteptul.
Ma enerveaza la culme desteptul asta de fost iubit al prietenei mele. In timp ce erau impreuna i-a scris o cunostinta de-a noastra mai usuratica. Bineinteles ca prietena mea i-a spus nemultumirile in legatura cu acest lucru si l-a rugat sa nu vorbesca cu ea. I-a spus ca poate sa vorbeasca cu cine vrea numai nu cu ea. Acum il puteam observa pe destept cum statea cu Amber, fata usuratica. Parca ii facea in ciuda prietenei mele, Judy. N-are decat prostul.
-Stiu, dar e foarte greu. Vreau sa ma doara in cot de el dar nu pot, pur si simplu nu pot.
-Of, te inteleg, ii spun luand-o in brate. Te rog nu te mai consuma pentru el. Cu timpul vei reusi sa treci peste. Stiu ca acum este greu, dar nu trebuie sa treci prin asta singura. Sunt aici daca ai nevoie de ajutorul meu.
Uite cine s-a gasit sa dea sfaturi despre realtii. Fata care nu a avut una si care nu are curaj sa se bage in seama cu baiatul de care i-a placut de aproape un an. Dar asta este viata cred. E extenuant dar ce sa faci?
Imi multumeste din tot sufletul ei, dupa care ne asezam intr-o banca oarecare din sala de clasa si ne continuam discutiile zilnice si radeam amandoua cu o pofta de neimaginat. Asta pana cand baiatul ce-mi are atentia de un an intra in clasa impreuna cu un coleg de-al meu, ei fiind buni prieteni inca de la gradinita. S-au asezat undeva langa noi. Eu m-am panicat si am inceput sa ma comport nefiresc. Mereu fac asta cand sunt in prejma lui. Probabil ca ma crede nebuna. Imi vine foarte greu si sa ma uit la el deoarece incerc sa uit de el, sa nu il mai plac pentru ca aceasta simpatie a devenit ceva mai mult si ma distruge. Pentru numele lui Dumnezeu, nici nu stiu daca are prietena sau nu!
Incercam sa le aud conversatia celor doi in timp ce vorbeam cu Judy si in timp ce radeam ca o psihopata, bineinteles nereusind sa le descifrez vorbele insa ii mai auzeam din cand in cand vocea lui si asta ma facea sa ma simt bine.
Ma intorc usor ca sa-l privesc subtil asa cum o faceam inainte si spre surprinderea mea se uita la mine. M-am rusinat si mi-am intors privirea la Judy. Ea nu stie despre acest crush al meu. L-am cam tinut ascuns. Oricum, incerc din nou sa ii arunc o privire subtila iar cand ma intorc il gasesc iar cu privirea la mine și simt cum ni se blochează privirile pentru foarte puțin timp.
Simtind un impuls care nu stiu de unde provenea, m-am ridicat indreptandu-ma chiar la banca lui Thomas, colegul meu. Tot cerea o foaie si cum nimeni nu s-a oferit sa-i dea una, am rupt o foaie din caiet si m-am dus sa i-o dau. Ii simteam ochii lui Harry atintiti pe mine in timp ce ii ofeream colegului ce ceruse. Simteam cum ma inrosesc usor usor. L-am m-ai intrebat una, doua pe Thomas si apoi se baga in seama si Harry spunandu-si una dintre glume. Asta m-a facut sa imi intorc toata atentia asupra lui si i-am daruit un zambet urmat de un mic chicot. Ceea ce m-a surprins a fost ca mi-a oferit ce-l mai sincer zambet pe care il vazusem in viata mea. L-am mai prins uitându-se la mine dar nu știam ce sa cred și nu am vrut sa trag concluzii pripite. La naiba, nici nu eram sigura dacă pe mine a vrut sa ma privească, însă acum știu sigur ca la mine s-a uitat și în plus mi-a zâmbit cum nu mi-a mai zâmbit nimeni în viata mea. Cred ca asta m-a și determinat sa fac în continuare lucrul pe care nu as fi crezut ca l-aș fi făcut vreodată. Nu îmi mai păsa dacă o să regret sau nu.
L-am intrebat soptindu-i la ureche lui Thomas daca Harry are cumva iubita.
-Nu, din cate stiu eu, nu, doar daca o tine foarte, foarte ascunsa, șoptește înapoi.
-Ok, mersi.
-De ce?
Ii fac un semn cu mana ca nu contează și zicându-mi in gând "Ce naiba?!" ma duc direct în fata lui Harry. Se uita surprins la mine după ce îl salut dar îmi răspunde oricum. Rămânem cu privirile blocate unul pe celalalt și pot sa spun ca am intrat în transă. Mi-am închis ochii făcându-mi curaj. Nu m-am gândit prea mult pentru ca știu ca dacă ma gândeam mai mult nu as fi făcut-o. M-am aplecat spre el și apucându-l de ceafa, m-am trezit lipindu-mi buzele de ale sale. De-abia dacă ii atinsesem buzele. El nu s-a clintit. A acceptat sa îl sărut aproape siderat, probabil și tulburat pentru ca nu a putut avea nicio reacție. Ieșind din transă l-am văzut cu ochii larg deschiși și gura usor intredeschisa. În acel moment m-am rusinat atât de tare cat mai aveam puțin și luam foc. M-am ridicat grăbită din poala sa, poala pe care nici nu stiu cand m-am asezat, fugind pe coridor vrând sa nu mai dau ochii cu el vreodată. Dar ce o sa zică prietena mea, sau Thomas? Of! De asta trebuie sa gândești mereu înainte sa faci ceva.
