- Esti un prost, Harry! strig eu nervoasa la iubitul meu.
-De ce? Intreba el cu o spranceana ridicata.
-D-aia! Ca sa-ntrebe prostii!
Crezi ca eu nu stiu ce faci cand nu esti cu mine, dar stiu, Harry, stiu totul. Am vazut cum ai sarutat-o pe blonda aia. Nu pot sa cred ca ai face asta. Daca nu ma mai vroiai puteai sa zici " Fa proasto nu te iubesc si nu te-am iubit niciodata." Am inteles. Nu sunt o curva schiloada blonda, asta e problema. Ei bine imi cer scuze ca nu sunt asa.
-Stai ce?!
-Da, Harry, ai auzit bine. M-am saturat. M-am saturat de toate porcariile pe care le faci. Am trecut peste faptul ca m-ai mintit. Am trecut peste faptul ca esti mereu plecat in turneuri. Cum crezi ca ma simt cand te vad iesind cu toate pitipoancele? Ca o proasta, ma simt exact ca o proasta, Harry. Cand toti mi-au spus ca relatia asta nu o sa mearga, ca tu nu poti avea o relatie serioasa, nu i-am crezut, i-am injurat si am fugit in brate le tale. Te-am crezut cand mi-ai spus ca ma iubesti, cand mi-ai spus ca nu o sa ma ranesti niciodata. Dar uite ca ai facut-o si nu numai o data, dar eu ca o proasta te-am iertat mereu. Ce avea blonda aia si nu aveam eu. Lasa ca o stiu pe asta, pofta de sex in fiecare secunda. Iarta-ma ca sunt o credula proasta. Te-am iertat de-atatea ori, dar gata! Nu mai suport sa traiesc asa. Asta e sfarsitul, Harry! am spus printre suspine, râuri de lacrimi curgand pe obrajii mei. ?
-Dar, (Y/N), eu, incepe Harry lacrimi curgand pe obrajii sai deasemenea, eu nu-
- Taci! Doar Taci! il intrerup eu. Nu vreau sa aud niciuna dintre scuzele tale patetice.
- Dar imi pare sincer rau!
- Cand sarutai blonda aia nu iti parea rau nu? Mie mi se parea ca tu chiar te bucurai de acele momente. Inteleg ca nu sunt perfecta dar " o fata reala nu e perfecta iar o fata perfecta nu e reala" nu-i asa, Harry?. Imi pare rau ca ti-ai irosit timpul cu o fata buna de nimic ca si mine. Imi pare rau ca nu am vrut sa ma culc cu tine de la prima intalnire. Imi pare rau ca nu sunt slaba. Imi pare rau ca te-am crezut. Imi pare rau ce inca te iubesc dupa tot ce mi-ai facut. Imi pare rau! inima imi spune sa il iert, dar creierul imi spune sa ies chiar acum pe usa si sa nu ma mai intorc niciodata. Am ales cu inima de prea multe ori. De data asta creirul castiga. Ma apropii de Harry si il plesnesc, o urma rosie in forma de palma aparand imediat. Ma indepartez de el, inaintand spre usa vrand sa ies din apartamentul unde odata stateam impreuna.
-Stai iubito, nu pleca! rosti Harry cu vocea tremuranda si printre suspine, facandu-ma sa ma opresc. Inca te iubesc si mereu te-am iubit, l-am auzit soptind el crezand ca am plecat inainte sa inchid usa in urma mea.
- Si eu Harry, si eu... soptesc pentru mine dupa care inchid usa si fug cat mai departe de acest loc. Aici sunt prea multe amintiri si mi-e teama ca voi fugi inapoi in bratele sale ca de obicei.
a/n:
Scuze daca exista greseli sau daca m-am exprimat gresit.
