Untouchable

7 1 0
                                    

      Cine ar fi crezut ca aveam atata nevoie de aceasta minivacanta? A fost incredibil! Desigur ca am simtit nevoia sa il vad, sa il aud si sa il ating, dar mi-am pierdut fiecare sentiment uman in momentul in care m-am asezat pe un sezlong linistita si mi-am inceput una din carti. Le-am terminat pe toate in zilele urmatoare. M-am relaxat stand la soare, preferand sa ignor si sa fiu ignorata, bucurandu-ma de senzatia de anonimitate oferita de cadrul intim ales si de grupul de oameni discreti din jur.

Acum sunt in drum spre casa, doar ca nu ma pot gandi decat la faptul ca va urma sa il intalnesc. Zilele trecute am invatat sa ma eliberez de catusile responsabilitatii, dar si sa imi leg bine demonul cat timp sunt in preajma lui. Trebuie sa am grija deoarece in trecut ca si acum o ispita poate distruge tot ce eu am construit. Ispitele sunt facute pentru a incita omul aflat in depresia obisnuitului. Le rezisti, dar asta depinde doar de perioada in care acestea te abordeaza. Oamenii au si momentele lor de slabiciune in care un simplu cuvant, gand sau gest ii poate cobora de pe piedestalul in care au fost expusi in galeria propriei demnitati. Presupun ca am coborat scarile acelui loc de onoare cu o viteza neobisnuit de mare si fara sa ezit in acea seara. Daca acum am urcat la loc? Nu stiu, sper sa o fi facut. A fost doar o aventura pana la urma. Nu ma mai intorc in clubul ala. Nu ma mai intorc la el ! Cu o privire hotarata apas acceleratia deoarece simt fiorii adrenalinei trecandu-mi prin corp si demonstrandu-mi ca ma pot simti vie si fara nebunia lui.

Oficial s-a implinit o saptamana de cand ma duc regulat la scoala doar ca sa stau in fiecare pauza sa ma holbez la locul de parcare gol. Normal ca ma astept sa se intoarca! De aceea am si interzis ca cineva sa isi parcheze masina acolo, inclusiv morocanosul profesor de aritmetica. Nu imi place sa ma trezesc dimineata devreme, dar o fac pentru a ma asigura ca nu am ratat-o, nici sa stau la fiecare ora si sa ma prefac atent desi simturile mi se ascutesc numai cand ii aud numele strigat de orice specimen masculin fie el si profesor autorizat sa faca asta. Intre timp nu am ramas chiar un inger, regula cu lenjeria inca e valabila in scoala asa ca atunci cand sunt prea furios pe prostia mea de a o lasa sa plece in acea dimineata doar pentru ca ma surprinsese salbaticia ei pur si simplu arunc o privire pe hol la celelalte feline dornice de putina distractie. Ma simt ca la un bufet de autoservire in care pot alege ce vreau. Blonde, brunete, roscate, grase sau slabe, cu forme perfect rotunjite sau cu sanii fermi si mici in aceasta scoala le gasesti pe toate si fiecare dintre ele arata ce au de oferit mai mult decat evident cand in momentul in care o dezbraci descoperi ca si-au dorit-o deoarece nu purtau lenjerie.

Nu insistau, nu tipau asa cum voiam ci gemete false, numele meu rezonand mult prea strident distragandu-ma adesea de la miscarile de dute vino continue, nu se zbat. Ele se bucura de placerea mea si de a lor in acelasi timp fara ca macar sa incerce sa ma controleze sau sa se simta invadate de mine. Da, imi e dor de micutul fluturas, dar chiar si asa un barbat trebuie sa se bucure de ceea ce i se ofera nu? Doar pentru ca sexul cu o virgina ca ea m-a dat peste cap asta nu inseamna ca nu imi pot continua viata si cu altele. Pana la urma nu e nimic intre noi decat o seara, iar pentru ea eu inca sunt un necunoscut. Poate ca am sa las totul sa decurga de la sine. Imi ingustez ochii ca un pradator si ma gandesc ce voi face zilele urmatoare.

Perfect! Zambind ma indrept spre locul de parcare obisnuit si imi las masina mea proaspat vopsita sperand ca de data asta sa nu mai primesc nicio intrebare relativ intamplatoare de la profesorul meu de aritmetica. Imbracata intr-o rochie lejera, neagra si pe tocuri de 8 cm, ma indrept spre prima zi de scoala de la noua mea schimbare . Nimeni nu stie, doar ca eu in interiorul meu tot ma simt diferit. Ma simt intr-un fel schimbata, cu o altfel de gandire si o mai buna cunoastere a misterelor din lumea in care traiesc. Cum planuiesc sa fiu intr-o continua dezvoltare a propriei persoane abia astept sa ma surprind singura de ce altceva mai sunt capabila.

-Stai pe loc scumpo! o voce joasa, cu mici, dar evidente inflexiuni de furie se aude din spatele meu .

Ma intorc usor si cu o privire de felina satisfacuta spre el. Stiu cine e, si nu ma afecteaza . Sper sa ii dau falsa impresie ca tocmai am petrecut o saptamana intreaga in bratele unui ospatar exotic. Poate ca pana la urma o femeie poate conduce lumea si asta pe tocuri de 8 .

- Buna Derek, dragule. Ti-am lipsit? intreb mustacind de bucuria ce mi-o ofera maxilarul sau incordat.

SatanUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum