|Ivy|
Nu știu de ce, dar stăteam pe banca de la intrarea în curtea liceului și așteptam... De fapt, pe el îl aștept.07:48 a.m.
Ivy: Andrew? Unde ești?
Andrew: Acasă.
Ivy: Nu vii la liceu?
Andrew: De ce vrei să știi?
Ivy: Credeam că suntem prieteni...
|Andrew|
Credeam că suntem iubiți.Andrew: Aaa, dar suntem. Vin spre liceu.
Ivy: Mhhh, ok. Mă anunți când intri pe poartă?
Andrew: Vrei să te anunț și când mă duc la baie?
Ivy: Nu fii nesimțit.
Andrew: Bine. O să-ți spun.
|Andrew|
Eram aproape de liceu. Mă mișcam alene. Am văzut-o pe bancă. Mi-am dat seama de ce voia să-i trimit mesaj, voia să mă vadă.
M-am dus prin spatele ei, apoi am speriat-o.–Wut? An-Andrew?
–Nu. Îți spun cine sunt dacă îmi spui cum îl cheamă pe iubitul tău.
–N-am așa ceva.
–Auch. Și? Vrei să ai?
–Nu.
–Auch. Încă mă rănești.
–Andrew tu ești?A început să râdă.
–Da, mă, da.
I-am luat mâinile de la ochi și m-am pus lângă ea pe bancă.
CITEȘTI
Mesaje
Short StoryCitește și vezi despre ce e și cartea asta :)) #22 în proză scurtă - 06.04.2017 #15 în proză scurtă - 08.04.2017