Mesaje

17

|Andrew|
De ce se comportă așa?! Nu pot să o mai înțeleg... Chiar vreau să fie bine. De ce nu-și mai amintește de mine?

|Ivy|
Mi-e greu. Mi-e rău. Mi-e rușine. Îmi pare rău.

***

|Andrew|
Stăteam pe pat și mi-am dat seama că e ora 10 dimineața și eu încă n-am făcut nimic cu viața mea pe ziua de astăzi.
M-am trezit cu greu, și în minte mi-a apărut ea. Îmi e greu să știu că nu e bine... Și că nu vrea să îmi spună ce are.

10:10 a.m.

Ivy: Ce e în neregulă cu mine?

Andrew: Nimic nu e în neregulă cu tinem, ești perfectă si frumoasa!

Ivy: Nu există persoane perfecte.

Andrew: Pentru mine ești perfectă și nimeni nu o să schimbe asta... Dar de ce m-ai întrebat ce e în neregulă cu tine?

Ivy: Te-am întrebat...pentru că cineva mi-a zis că sunt o ciudată și că e ceva neînregulă cu mine...

Andrew: Cine e dobitocul care a zis asta?!

Ivy: De unde știi că e un el?

Andrew: Pentru că știu. Iubito, acum spune-mi cine e prostul?

Ivy: Fostul prieten al verișoarei mele...

Andrew: Și de ce te-ai dus să vorbești cu el?

Ivy: Am vrut să încerc să-i împac... Dar mai rău a ieșit.

Andrew: Ești minunată, iubito! O să am eu grijă de el.

Ivy: Mulțumesc, și tu ești minunat. La ce te referi?

Andrew: Vei vedea.