Ținutul Morților

Și astfel începem..

Am ieșit din clasă, toată lumea din școală era panicată, urlete răsunau în incintă ... Urmând planul meu m-am îndreptat spre cămăruța femeii de serviciu pentru a obține un cuțit dar un zombie mi-a apărut în cale, era un coleg de la a 11-a, avea o mușcătură pe gât, nu am stat pe gânduri , când sa repezit la mine i-am pus o piedică și m-am repezit în cămăruță unde am și găsit un simplu cuțit dar care îmi era de ajuns pentru a mă apăra de noua amenințare .
M-am îndreptat spre baie (evident m-am uitat puțin în oglindă , măcar să fiu frumos în timpul Apocalipsei ) care se afla lângă ieșire , ieșirea era blocată de elevi care se îmbulzeau să iasă deci a trebuit să îmi schimb ruta astfel ieșind pe la cancelarie.
În afara cancelariei era un calvar, profesori decedați (momentan) și zombie înfometați care m-au simțit și au început să se aproprie de mine.
3 dintre ei i-am eliminat, toți cu un cuțit înfipt în cap însă mai erau 4 și eu eram obosit nefiind tocmai un sportiv excelent deci am aplicat tactica preferată "dă-i și fugi", a fost simplu, i-am împins unul în altul și am fugit către poartă pentru a scăpa din liceu, nu era un loc bun să stai la un început de apocalipsă (în mintea mea era să caut resurse in magazinul școlii dar ar fi fost riscant).
Am băgat un sprint până acasă unde nu mi-am găsit familia, asta a făcut lucrurile mai ușoare și încă era funcțional internetul și electricitatea deci după ce am făcut un duș am intrat pe net să caut informații recente deoarece la televizor pe toate canalele era semnalul de urgență și spunea să rămânem calmi (cu sigură nu a fost așa) .
Pe net anunța toată Europa în carantină, America sa izolat la ordinele președintelui Trump și sa dovedit că peste 60% din echipamentul militar al armatei române este nefuncțional, nu a fost nimeni pregătit de așa ceva.
După câteva ore toate au picat iar eu m-am pregătit să plec, nu avea rost să stau îl loc, trebuia să supraviețuiesc și din câte se pare ... De unul singur. Am evitat magazinele mari acestea fiind pline de oameni sau zombie și m-am dus spre hotelul "Cosmos" acesta fiind părăsit (în timpul liber îmi pierdeam vremea cu prieteni pe acolo și găsisem o cameră-depozit închisă de care nu ne-am atins dar acum cu apocalipsa ar fi păcat să rămână așa.
În drum spre "Cosmos" a trebuit să trec pe lângă vechiul liceu care devenise adăpost pentru țigani, acolo era unul dintre cei mai enervanți țigani acum zombie și ma simțit, se aproprie de mine și când se repede îl prind cu mâna dreaptă de gât și cu mâna stângă îi înfig un cuțit în ochiul drept, îmi făcea scârbă dar era necesar (acum că l-am atins trebuie să mă spăl de 10 ori :)) ) apoi ajungând la vechiul hotel m-am cățărat pe clădirea mică și am intrat, erau saltele peste tot aruncate, rupte, mucegăite și mult praf (a avut și zile mai bune) mă îndreptam spre camera-depozit când am auzit un sunet de la parter, era un om al străzii ...
???: Sunt monștri pe străzile astea, specia noastră nu are scăpare !
- Monștrii adevărați suntem noi oameni, noi i-am creat și acum suportăm consecințele
???: Îți este frică puștiule ? Îți e frică de moarte ?
- Nu, sunt împăcat cu ideea
???: Atunci ești un prost care își va pierde capul ..
- Și tu ești ?
???: Eu sunt Andrei, sunt un fost om de știință, am făcut cursuri la Harvard, am câștigat premii ... Nu mai contează acuma, totul a fost pierdut ..
- Și ? Ce ai de gând, să îți plângi de milă ?
Andrei: TĂCERE ! Îți sunt superior puștiule, nu mă subestima!
- Și totuși cu toate studiile tale în loc să lucrezi la un leac sau o metodă de anihilare a virusului tu lenevești aici ?
Andrei: Nu ai cum să înțelegi
- Nu, nu vreau să înțeleg, vreau să ajut în felul meu, omor ce îmi iese în cale și ajut pe neajutorați, nu aștept premii în schimb ..
Andrei: Tu cauți să mori mai repede deci ?
- Nu am nimic de pierdut bătrâne, viața mea nu își mai are un rost (niciodată nu a avut dar mna) tot ce îmi rămâne de făcut este să încerc să trăiesc , simți asta ? Pământul a renăscut !
Andrei: Tu chiar ești un prost ! Dar ai dreptate ..
- Mersi ... Cred ^^
Andrei: Ai grijă în drumul tău băiete !
- Nu ai vrea să mi te alături ?
Andrei: Nuu , sunt bătrân și vremea mea a trecut puștiule , îți urez "succes" , o să ai nevoie !
- Ai grijă bătrâne !
Am coborât la subsol și am găsit ușa de la camera-depozit, avea pe ea un lacăt foarte mare deci am scos din geantă un briceag și un pix, m-am folosit de părțile ascuțite pentru a debloca lacătul și a fost chiar ușor ..
În interior era lumină de la un generator secundar, era plin de cutii de diferite mărimi deci am început cu aceea mai mare, conținea mâncare și băutură, în altele câteva se aflau electronice (nefolositor ) și mai era o cutiuță mică pusă mai în spate, în ea am găsit un cuțit de vânătoare și un pistol cu supresor și țintă fosforescentă cu 3 încărcătoare , am fost mulțumit plus că bunicul a fost în al doilea Război Mondial și m-a învățat despre arme și cum să trag cu ele, mi-am agățat cuțitul de curea și pistolul l-am pus în buzunarul interior al geci.
Mi-am umplut geanta cu mâncare și răcoritoare apoi am m-am încuiat într-o cameră a hotelului pentru a-mi petrece seara acolo, am găsit un radio și spre uimirea mea era funcțional .