Ținutul Morților

Pregătire

   L-am lăsat pe Alex să se ocupe de spital cât eu și Albi am luat dubița și am pornit spre Costinești în speranța de al găsi pe Cristi.
- Sper să fie un drum ok, deja mă doare capul de la măsea..
Albi: Te tot plângi de măseaua aia dar eviți medicamentele ca dracu' de tămâie !
- Păi ar fi păcat să îmi pierd imunitatea, nu crezi ? În afară de mușcătură și moarte în condiții "bune" nu se știe cum mai poți deveni unul dintre ei.
Albi: Care ei ?
- ZOMBIE !
Albi: Ah, da..
- NU MĂ, HOARDĂ DE ZOMBIE ÎN FAȚĂ !!
   Revine cu ochii pe șosea și încearcă o manevră evazivă pentru a ocoli "blocajul de carne moartă" și reușește cumva să urce decât unul pe capotă.
Albi: Pff, se putea și mai rău.
- Adică ?! Să te proptești în ei și să rămânem blocați în amărâta asta de mașină înconjurați de zombie ar fi fost o nimca, NU ?!
Albi: Și tu acuma..
   Ne continuăm drumul cu mare atenție să evităm altfel astfel de experiențe însă drumul me este blocat de un camion convenabil plasat în mijlocul drumului.
Albi: Îl ocolesc.
- Nu ai cum, sunt copaci în ambele părți..
Albi: Atunci poate mai are combustibil, îl mutăm cât de cât și me strecurăm cu dubița ?
- Ar fi o idee, hai să încercăm, dacă nu poate găsim un cablu și încercăm să îl tragem ?
   Coborâm din dubiță, Albi încearcă să intre în camion însă ușa este blocată.
Albi: Nu merge deschis, este încuiată ușa !
- Sparge geamul atunci, Folosește-ți capul !
   Nu spune nimic, la cum îl știu pe Albi este în stare să spargă la propriu geamul cu capul..
- Mă ? Ce faci ??
   Mă duc pe partea cealaltă să văd ce face de nu mai spune nimic dar nu este acolo, deodată leșin de la o lovitură în ceafă.
???: MIHAI !
   Mă aud strigat dar parcă în ecou, sunt prea amețit să fac ceva, conștiința îmi este prezentă însă trupul nu cooperează. Încep să mă mișc, am senzația că urmează să vomit.
???: Trreeeziireaaa !!!
   Îmi simt obrazul rece și reușesc până la urmă să îmi deschid ochii.
- Ah, capul meu..
Albi: Te-ai trezit într-un final !
- Ce sa întâmplat ? Cum de suntem într-o încăpere ? De ce sunt pe jos ??
Albi: Păi nu te trezeai așa că te-am împins din pat, suntem într-un așezământ aparent.
- Stai.. m-ai împins din pat ?!
Albi: