8.

52 2 0
                                    

Este ora 3. Afara ploua și simt cum casa devine din ce in ce mai mică. Cred ca am terminat toate serialele de pe Pământ, nicio prietena nu este disponibilă iar Nicolas aparent își repara mașina ca nici măcar la mesaje nu îmi raspunde.

Încercând sa fac yoga pe canapea, reușesc sa cad atunci când usa de la intrare se deschide brusc. Auu...dacă aveam fund dinala fals și operat acum cu siguranța se spărgea.

-Mama! Ce-i cu tine așa devreme acasă?

-Deseara avem petrecere la firma.

-Asta înseamnă ca pot sa dorm la Dora sau la Guzel?

-Nu...pentru ca suntem invitați in familie așa ca du-te la mașina și alege din rochiile de pe bancheta din spate una care îți place. Restul trebuie sa le trimitem înapoi.

Oh...cred ca a adus rochii din buticul prietenei noastre Andreea. Sigur o sa ma îndrăgostesc de toate rochiile. Urăsc petrecerile de genul asta pentru ca nu cunosc pe nimeni însă sunt nerăbdătoare sa merg pentru a-mi purta rochițele și tocurile. Ma fac sa ma simt bine și mama spune ca mereu ma integrez in petrecerile acestea mature și socializez chiar mai mult decât ei.

Toate rochiile aduse de mama sunt fabuloase și nu ma pot decide. Stiu sigur ca vreau sa îmi port sandalele mele negre și catarame groase și lucrul acesta ma duce imediat la rochia neagră și mulata adusă de mama.

Ii dau un telefon rapid lui Nicolas să-l anunț ca deseara nu pot ieși cu el din cauza petrecerii și dau fuga pana in bucatarie pentru o gustare. Hotărăsc și sa iau un pui mic de somn, având destul timp sa ma pregătesc și știind ca am o noapte albă in fata. Ploaia de afara ma face sa adorm imediat.

Normal ca dorm mai mult decât trebuie și ma trezesc un pic cam târziu. Fac un dus neobișnuit de scurt pentru mine și încep sa ma pregătesc cu muzica pornita in surdina. Îmi îndrept parul creț ceea ce îmi ia cam o ora și încep sa ma machiez. Ma asigur ca am mai mult highligth decât cea mai strălucitoare atitudine și îmi pun pe buze rujul roșu mat.
Îmi dau jos halatul scurt roz și îmi pun rochia și sandalele negre.

O aud pe mama cum ma striga de jos sa vin la mașina.

-Îmi fac doua poze și cobor imediat, mami!

Ajungem la localul unde se tine petrecerea. Este unul de cinci stele și are in componenta mai multe restaurante, un club, o terasa și un hotel. Locul ma fascinează imediat și stiu ca aici vin uneori unii din prietenii mei. As fi fericita dacă i-aș vedea.

Spre marea mea surprinde chiar la petrecerea noastră îmi găsesc un vechi prieten, Bobo. Vine la mine și ma saluta imediat. Deoarece muzica era prea tare îmi face semn cu capul sa ieșim afara. Cobor cu șampania de la intrare încă in mana și observ ca locul este foarte ocupat fiind deja miezul nopții.

-Hei! Ce mai faci tu?
-Sunt foarte bine! Doar m-am întors dintr-o vacanța din Italia. Ma asteptam sa te văd aici, știam ca vei veni!
-Eu sunt așa surprinsă, cred ca a trecut un an de când nu te-am mai văzut.

In acest timp ne îndreptam încet spre parcare din spate deoarece la intrare ne tot loveau și înghesuiau oamenii. Afara s-a lăsat destul de frig, eu mi-am lăsat sacoul in restaurant și deja încep sa tremur.

Bobo ma vede, se întoarce cu fata la mine și se apropie încet.
- Lasă-mă sa te ajut.

Își da sacoul jos și mi-l pun pe umeri. Se apropie și mai mult și îmi scoate parul de sub sacou și in același moment o mașina neagră trece pe lângă noi și parchează cu un scârțâit de roti.

Mi se pare cunoscuta și când îl văd pe Nicolas coborând mi se luminează fața. Nu apuc sa spun nimic ca el trece val vârtej pe lângă mine cu o privire urâta pe fata. Ma scuz de lângă Bobo și plec după el. Cu greu țin pasul după el prin multimea de oameni și îl ajung din urma când se oprește la bar și cere un coniac.

-Hei! Ce e cu tine? spun eu și deja devin îngrijorată.

Când ma aude își ia coniacul și se întoarce spre ieșire.

Ma iau după el și îl mai strig o data.

-De ce nu te duci la trădătorul ăla? Se pare ca îl consideri mai bun.

-Care e problema cu Bobo? E un băiat bun!

-Bun la ce? La sărutat?

-De unde sa stiu eu asta? Zau! Care e problema?

-Tu te săruți cu unul din cei mai mari dușmani ai mei și ma intrebi care e problema?

-Ok...spun râzând. In primul rând n-am stiut ca nu te înțelegi cu el și in al doilea rând nu ne-am sărutat! Suntem prieteni vechi și vorbeam!

-De aia erați așa aproape și ii porți sacoul? îl ia și mi- l smulge de pe umeri aruncându-l pe jos. Ai și băut? ma întreabă privind paharul.

- Ii port sacoul pentru ca îmi era frig și eram apropiați fiindcă el mi-l aranja. Și cum poți sa ma insulți spunând ca am băut? E șampania de la intrare, gust-o sa vezi cât alcool are!

- Tu vezi ca fiecare nenorocit de bărbat din locul asta te soarbe din priviri? îmi ia paharul și îl arunca, îmi cuprinde fata cu palme și ma săruta cel mai apăsat. Când ma lasă fără aer se desparte și ma privește in ochi. Ești doar a mea și eu nu împart. Ma innebunesti! Hai cu mine in seara asta!

Accept greu și in drum sa îmi anunț părinții trec pe la baie sa îmi aranjez rujul.

Nicolas ma duc la noul club deschis in seara aceasta unde va fi prezenta toată lumea.

Ce mod subtil de a arată ca suntem împreuna și ca sunt a lui!

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jul 26, 2017 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Pentru prima data Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum