Capitolul 7: Anna •

358 10 54
                                    

Din perspectiva lui Anna:

José gesticulează nervos din mâini, încercând să-mi explice cât de deranjat e de faptul că mă întâlnesc cu cineva. Ştiu că încă ține la mine şi că spera să fie el cel care urmează după Christian, însă nici măcar eu nu am decis asta.

Inima mea a făcut-o.

Nu l-am uitat pe Christian. Încă îl iubesc. James mă face fericită, îmi pune zâmbetul pe buze... iar asta nu înseamnă că-l voi uita vreodată pe Christian.
Nu-i tocmai drept pentru José, însă nu-mi pot forța inima să-l iubească.

      — Anna, de unde îl cunoști? Răspunde-mi la întrebarea asta! Se roagă el.

      — Îl ştiu de la muncă, José. L-am angajat în urmă cu un an.

      — De unde ştii că e de încredere?

      — Am încredere în el. O să ai ocazia să-l cunoști diseară. Îi aduc la cunoștință, iar el face o grimasă.

Aparent nu a primit chiar bine vestea.

      — Cum adică? Întreabă, nelămurirea citindu-i-se pe chip.

      — L-am invitat la cină, diseară. A fost ideea lui Ted. Îl lămuresc, însă el nu pare încântat.

Forțează un zâmbet şi lasă baltă subiectul. José a fost azi după nepoata sa la aeroport. Francisca, frumoasa tânără rebelă cu părul albastru, se află acum la duş. A fost un drum lung din Italia până aici, iar absența ei mi-a dat privilegiul de a discuta cu unchiul său. Sau poate că discuta e mult spus, pentru că José a avut doar chef de ceartă.

Însă, adevărul este că nu-i poți mulțumi pe toți. Şi ştiu cât de egoist sună asta.

      — Unchiule? Francisca îşi strecoară capul înfăşurat într-un prosop prin uşa întredeschisă. Tutto bene?

      — Sì. Răspunde José privind trupul ei firav înfăşurat doar într-un prosop.

De ce nu s-a îmbrăcat fata asta în baie?! Nu poate să patruleze aşa prin casă! Uh, eu şi Josè trebuie să avem o discuție pe tema asta.

      — Scumpa mea... Gail îți va arăta unde este camera ta ca să te schimbi.

Clipeşte de două ori după care doar se holbează la mine.

      — Nu prea se descurcă cu engleza, Anna. Lasă-mă să-i traduc eu ce ai zis. Se oferă voluntar, iar eu n-am nimic împotrivă.

Sper ca cina din seara asta să decurgă bine. Sunt aşa emoționantă! James mi-a spus că abia aşteaptă să-mi cunoască copii, însă eu nu sunt ferm convinsă că Phoebe va accepta vestea cu una cu două. De fapt, îmi cunosc fiica şi ştiu cât de încăpățânată poate fi ea uneori.

Doar seamănă pe mama ei, nu?

      — Doamnă Grey? Luke îşi face apariția în încăpere sufulcându-şi mânecile de la cămaşa albă pe care o poartă. Se uită strict la mine, fără să o observe pe domnișoara care tronează doar într-un prosop. Credeți că aş putea pleca mai repede de la muncă? Tatăl meu are din nou probleme. Şopteşte el.

      — Ciao. Murmură Francisca atrăgându-i atenția lui Luke.

Fata asta se chinuie prea mult. Luke nici măcar nu-i răspunde. Se uită în direcția ei şi trânteşte cel mai fals zâmbet pe care l-am văzut.

      — Te voi lăsa să pleci, însă vreau să te întorci ca să discutăm despre ce s-a întâmplat aseară cu Phoebe. Îi aduc la cunoştință, iar el strâmbă din nas.

fifty shades brokenUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum