Capitolul 11

549 32 9
                                    

 ( Dimineata a venit cu pasi repezi umpland camera de lumina. Vlad nu mai era langa mine :/ . M-am ridicat din pat apoi m-am dus spre patutul lui vladut. Inca dormea era asa dulce . Ma bucur ca e cuminte. Ii aplic un sarut usor pe  frunte. Mi-am facut rutina de dimineata, apoi l-am hranit pe vladut care era asa dragut. Ma tot gandesc la ce putea sa se intample intre mine si vlad daca nu venea omul ala. Recunosc si eu imi doream asta. Oare ce se intampla cu mine? Oare ma indragostesc de vlad? Cum stateam eu pierduta in gandurile mele. Am simtit o persoana cum se aseaza langa mine. Era vlad. Ma privea cu un zambet larg pe fata in timp ce il hraneam pe vladut.

-          Cum te mai simti?

-          M-am simtit rau si nu stiu eu?

-          Nu..dar mna..am plecat suparata  aseara.

-          Pai nu aveam motive?

-          Pai cam aveai. Acum mai esti?

-          Nu prea. Deci multumestei llui vladut. Mereu imi da o stare de bine :)))

-          Oo campionul lui tata (vlad l-a luat in brate si a inceput sa se joace cu el. Erau asa draguti impreuna. Oare asa o sa fie toata viata mea de acum?

-          Si acum cum esti? Esti linistita? Ai ceva de facut?

-          Nu? De ce ma intrebi.

-          Pai daca tot nu ai nimic de facut putem discuta despre noi!

-          Ce hot esti tu! :)))

-          De inimi ;;)

-          Daaa..sigur

Poveste din perspectiva lui Vlad

   (am decis sa nu o mai stresez pe anca cu subiectul asta. Probabil s-a mirat si ea :)) dar vreau sa ii fac o surpriza. Am mai stat un pic cu ea si cu Vladut, care e asa frumos si dragut se vede ca e copilul meu si dupa am plecat. I-am zis ancai ca am niste treaba. A pus cateva intrebari dar am reusit sa scap. Nu vreau sa ii spun nimic despre surpriza)

Poveste din perspectiva Ancai

Vlad a plecat si nu stiu unde. A ezitat sa imi zica adevarul. Doamne si mai intreaba de ce nu vreau sa vorbim despre noi. Nu stiu ce sa ii mai zic, cand el pleaca si vine..pleaca si vine. Am stat cateva ore cu vladut pana a trebuit sa il culc. Dupa m-am intins pe pat. Trebuie sa recunosc asteptat ca usa sa se deschida iar vlad sa intre pe ea. Din pacate nu  s-a intamplat asta prea curand. Asa ca am hostarat sa  merg sa mananc ceva. I-am cand am deschis usa am fost foarte uimita de ce am vazut. O dara de petale de trandafiri m-a intampinat iar in fata ei un biletel. L-am ridicat si am inceput sa citesc „ urmeaza petalele si ai sa vezi cat inemni pentru mine” un mic zambet aparandu-mi imediat pe fata. Oare era vlad? Altcineva cine? Am urmat petalele pana am ajuns in marea gradina a lui vlad pe vare niciodata nu ama vaut suficient timp sa o explorez pe toata. Am continuat sa urmez petalele pana am vazut o masa aranjata frumos cu lumanarele iar in jurul ei un camp plin cu flori de toate felurile era as afrumos. M-am apropiat mai mult , iar la scut timp am simtit doua brate cum imi cuprind talia. Era vlad chiar a facut asta pentru mine. Am simtit cum isi retrage bratele, iar m-am simtit ca si cum o parte din mine pleaca. Mi-a tras scaunul semn ca ar vrea sa ma asez apoi s-a asezat el in fata mea

-          iti place?

-          Da dar ce-s cu toate astea?

-          Pai fac parte din surpriza mea pentru tine

-          Surpriza?

-          Da

-          Ce surpriza?

-          Daca ti-as spune nu ar mai fi surpriza:)) (am preferat sa tac si sa le astept pe toate sa vina de la sine sau mai bine spus dupa cum a planuit vlad, apoi am inceput sa mancam

-          Cum ti se par pastele?

-          Excelente

-          Ma bucur ca iti plac, ce pot spune? Sunt un zeu in bucaratie :))

-          Seios? Tu le-ai facut?:))

-          Daa! Nu stiai ca gatesc?

-          Nuu! :))) doar curat sa mai sti face ca te iau de sot :))

-          Hmm...ca tot veni vorba ( vlad se ridica de la masa  se puse intr-un genunghi in fata mea, apoi scoase o cutiuta visinie dintr-un buzunar, evident ca a cautat putin pana a gasit-o :)) ceea ce m-a amuzat putin. A deschis cutia apoi mi-a spus:

-          Anca, stiu ca ti-amfacut mult rau de-alungul vieti, dar in monentul de fata esti persoana pentru care mi-as putea da si viata. Avem impreuna un cupil minunat. Dar e si mai mununat deoarece este si al tau. Acum intrebarea mea este : Vrei sa fi sotia mea? (la auzul  acelor cuvinte ochii mi-au scapat cateva lacrimi pe care el mi le-a sters usor cu degetul cel mare. Facandu-ma sa zambesc putin)

-          ............................................

Stiu ca partea asta nu e asa lunga sau interesanta dar sper sa va placa :*

va multumesc enorm de mult pentru cele 900 de lecturi

Nu uitati sa dati un vot si un comentariu cu ce va placut si cu ce nu :**

pentru urmatoarea parte vreau 35 lecturi si 5 votui :** pana atunci multi, multi pupici

Dragoste si ura [Clau] *IN CURS DE EDITARE*Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum