Dragoste si ura [Clau] *IN CURS DE EDITARE*

Capitolul 6

Era Vlad.

 Vlad: Anca...esti insarcinata?(am tras adanc aer in piept si m-am intors spre el, zicandu-i)

- Da, Vlad. Sunt insarcinata. Altceva mai vrei?

- Da!

- Ce?

- cate luni ai?

- Nu-i treaba ta!

- Te rog

- ok...am 7 luni acum te rog scuza-ma. (si m-am intors iar spre usa la baie, dar dupa m-a intrebat:

- E copilul meu? ( intremaria lui pur si simplu m-a facut sa incremenesc. Nu stiu daca sa ii zis sau nu adevarul:

- Ce te face sa crezi ca e copilul tau?

- Pai acum 7 luni cand am facut-o nu ne-am protejat..

- Asta nu inseamna ca e copilul tau........( cand sa ii mai zic ceva am fost intrerupta de o voce pe care nu speram sa o mai aud vreodata:

Clara: Vlad, iubitule! Ce faci aici...cu Anca (cand m-a vazut i sa sters instantaneu ranjetul de pe fata) ..ce onoare sa te revad..te-ai cam ingrasat.

-          Faina gluma, motato!

-          Clara te rog sa pleci ( i-a spus pe un vlad pe un ton detul de serios)

-          De ce?

-          Pleaca ( a spus vlad nervos printre dinti, iar clara s-a intors repede si a plecat nervoasa) Te rog..spune ..e copilul meu?

-          Da...da e copilul tau. Dar nici sa nu te gandesti ca o sa il vezi vreodata!

-          Pofitm?? Are nevoie de tatal sau langa el

-          Nu vreau ca copilul meu sa creasca langa un criminal ca tine! ( atunci am vazut cum o lacrima s-a prelins usor pe obrazul lui Vlad. Cand am vazut asta am intrat repede incuand usa...oare chiar sufera? Dar nu ma intereseaza...daca o face..sa o faca! Asta va fi razbunarea mea pentru cat m-a ranit el. Sa vada cum e sa nu ai langa tine ceea ce iti doresti.

Poveste din perspectiva lui Vlad

   

 ( a trecut ceva timp de cand nu am mai vazut-o..iar cand am aflat ca o sa am un copil mi s-a umplut sufletul de lumina, apoi intunecandu-se la loc cand am aflat ca nu vrea sa fiu prin preajma lui. Mi-am dat seama ca o iubesc cu adevarat pe Anca si o vreau inapoi. Ce-i drept am o relatie cu Clara. Dar nu e cinestie ce..nu tin la ea. Mereu incerc sa o uit pe Anca cu ajutorul ei. Dar nu imi iasa niciodata. Pur si simplu nu mi-o mai pot scoate din cap...si presimt ca nu o s-o mai vad niciodata. Am coborat jos la cina si dupa 5 minute a venit si Anca. Mdea..s-a pus cat mai departe posibil de mine. Toata seara clara ma dispera, imi pare rau ca am adus-o...Vlad aia, vlad aia, dar nu o prea bagam in seama, deoarece ma uitam in continu la anca)

Poveste din perspectiva Ancai

  ( dupa mirifica cina in care a trebuit sa stau la aceeasi masa cu vlad si cu motata aia- nu pot sa cred. Zice ca tine la mine, dar vine cu maimuta aia dupa el? Si s-a mai uitat si toata sera la mine- am plecat deoarece aveam nevoie de somn, dar mai intai vreoiam sa fac ceva. Vreau sa renunt la afacerile ilegale si sa imi cresc copilul. Iar persoana care mi s-a parut potrivita a fost Adrian. Imi e un prieten chiar bun, a fost langa mine de multe ori:

 Anca : Hei! Ce faci?

-          Bine, s-a intmplat ceva?

-          Nuu..doar ca...m-am gandit si am degand sa ma retrag din afaceri!

-          Pofitm? De ce ai de gand sa faci asta? Ai muncit mult sa ajungi unde esti?

-          Stiu, dar stiu mai bine ca toate actiunile mele v-or fi bine in mainile tale

-          Foltim? Adica vrei sa imi dai mine tot ce ai? Anca nu pot accepta, eu stiu cate sacrificii ai facut sa ajungi unde esti

-          Asta nu mai conteaza adrian! Eu am un copil si vreu sa imi dedic tot restul vietii pentru el. Am suficienti bani pusi deoparte sa ma intretin o viata. Acum tot ce trebuie sa faci este sa accepti

-          Esti sigura?

-          Da! Da sunt

-          Ok,dar sa sti ca oricand le vrei inapoi, doar sa le ceri ( i-am zambit usor si i-am zis:

-          Te astept maine pe la mine sa sa semnezi tot ce trebuie

-          Ok, pe la 8 e bine?

-          Perfect, eu am plecat, te-am pupat (apoi l-am sarutat usor pe obraz)

-          Si eu (i-ar cand m-am dus spre usa l-am vazut pe Vlad putin abatut si pe desperata aia cum se tot dadea pe langa el, ciudat fiind faptul ca vlad nu o baga de loc in seama. Oare chiar tine la mine? In fine asta nu mai conteaza, chiar daca si eu inca simt ceva pentru el,  el nu mai conteaza.... Am ajuns acasa m-am pus in pat si vreo ora m-am gandit la viitorul meu...o sa am un copil..daca o sa ma intrebe de tatal lui ce o sa ii zic?pierduta in gandurile mele am adormint. Dimineata si-a fcut repede prezenta. M-am trezit, mi-am facut rutina de dimineata si cum stateam eu cu o cafea citind o revista de moda aud soreria, ma ridic sa vad cine e si ce sa vezi era vlad cu un buchet de flori:

-          Ce-i Vlad?

-          ......................................

EDITATA!!