Inca din copilarie am fost un ciudat. Toate acele persoane ce se plimbau prin camera mea…De ce? De ce doar eu le pot vedea?
Mereu cand povesteam parintilor, radeau de mine, ma batjocoreau…La scoala era exact la fel. Eram bataia de joc a tuturor(tipul cu probleme mentale)…Pana l-am cunoscut pe el.
Statea sub patul meu si iesea doar atunci cand eram singur in camera. Uneori nu ma lasa sa dorm noaptea, imi povestea despre familia lui, despre modul in care ii chinuia, chiar pana cand, nemaifacand fata durerii, mureau…
Treptat, toti copii care radeau de mine au disparut. Veneau doar parinti ce plangeau(imi facea placere sa vad durerea si disperarea ce se citea pe chipul lor)
Amintiri, vechi amintiri…Uneori ma intreb… de ce ii tot aud pe mama si tati tipand? Si ce e cu acest intuneric profund?
CITEȘTI
Povesti CreepyPasta
HorrorO carte cu povestii Creepypasta in aceasta carte va aparea povestii scrise de pe internet sau scrise de mine
