Yes , Daddy ||JM FF||

Capitolul 3

''Baby Girl , pentru tine sunt Daddy" a spus ranjind.
Sa o creada el. Nu o sa ii spun asa nici moarta.

"Sa o crezi tu, acum ma scuzi." spun trecand pe langa el si iesind din cabina.
Acesta m-a tras de mana inapoi si m-a lipit de peretel din baie, punandu-mi mana la gura pentru a nu tipa.

A inceput sa ma sarute pe gat, muscand si lingand zona claviculei.
M-am abtinut cu greu sa nu gem din cauza placerii provocate de el.

Am incercat sa ii indepartez mana de pe gura mea, dar nu am reusit. Pana la urma m-a lasat in pace si mi-a facut semn sa fac liniste. Pe holul din fata baii se auzea vocea unei femei care se plangea din cauza vorbelor mele, adresate blondului din fata mea, politistilor.

Blondinul a analizat incaperea si mi-a facut semn sa il urmez. Am intrat in cabila de serviciu, unde se afla si ventilatia. A scos o cheie si cu grija a desurubat capacul si m-a ridicat pe mine la un nivel acceptabil pentru a urca in ventilatie.

Politistii au intrat in baie si au inceput sa verifice fiecare cabina.

Blondul a urcat si el si a inchis capacul fara ca cineva sa isi dea seama.
Nici nu am idee de ce il ajut cu asta. Trebuia sa il las pe mana politiei, dar ceva din interiorul meu nu ma lasa. Ochii lui erau sinceri atunci cand spusese ca ma salvase , dar inca nu stiu la ce s-a referit. Ramane de vazut.

Am tot inaintat in ventilatie pana cand am ajuns in locul unde se depozitau pasapoartele noi.
Am deschis usor capacul si am coborat pe o cutie, urmata de tipul al carui nume nu il stiu.

L-am privit si el mi-azambit copilareste.  A luat doua pasapoarte din buzunarul de la spate si am iesit din "Camera pasapoartelor" asa cum imi place sa o numesc.

Ne-am facut nevazuti prin multimea de oameni.
Ne-am dus la o casa de bilete si a luat doua bilete spre Seoul.
Pe pasaportul lui scrica " Park Jimin". Presupun ca asta e numele lui real, deoarece nu pot sa mi-l imaginez cu alt nume.

Sfinte doamne, doar nu glumeste ,nu? O sa calatoresc la Seoul cu el?
Eram speriata dar entuziasmata in acelasi timp.

O doamna a anuntat ca avionul nostru e gata de plecare si ca trebuie sa ne indreptam spre securitate pentru a ne verifica.

Din fericire nu am avut nicio problema , asa ca ajunsi in avion ne-am dus spre locurile noastre si eu m-am pus la somn, pana cand telefonul mi-a sunat. Era mama.

M-am panicat si i-am raspuns intr-un final.

-A-alo mami? Ce faci? C-care-i treaba? Am dat tot ce am putut ca sa par cat se poate de naturala.

Jimin s-a incruntat si mi-a luat telefonul din mana.

"Buna, Jessica." A spus nervos.
"Nici pana in ziua de azi nu te-ai invatat minte sa nu te atingi de ce nu iti apartine,nu!?"

Ma uitam atat de confuza la el, incat nici nu imi venea sa cred.
Au vorbit mult, dar intr-un fel codificat, incat nimeni sa nu inteleaga.

Intr-un final apelul lor telefonic s-a incheiat cu un Jimin nervos si telefonul meu spart.