Cap.X-De ce?

416 11 0
                                    

Ana pov.
Bate cineva la usa.Ma duc si il vad pe Killa Fonic.
Eu:Hei?
KF:Buna...
Eu:Intra....
KF:Mersi...
Eu:Ce ai patit?
KF:Selly...
Eu:Ce a mai facut?
KF:Este in spital....
Atunci cad in genunchi si simnt cum lacrimile cad pe obrazul meu.
Eu:Cum?Cum naiba?Cum?*accentuand ultimele intrebari*
KF:A....
Eu:Te rog nu imi spune si du-ma la el!
Cobor jos si intru in masina lui.Acolo era si Nosfe ne astepta acolo.
N:Haide-ti sa ne grabim.Ca este in coma.
Simnteam cum cad dar Nosfe m-a prins.Nu mai putea sa respir.Aveam lacrimi in ochi.Dupa cateva minute de mers cu masina prin oras ajungem in fata unui spital.Intram in el.Eu muream acolo.Vad cum o asistenta se apropie de noi.
D.a(Doamna asistenta):Buna ziua,dumneavoastra sunteti Ana Blade?
Eu:Da?
D.a:Domnul Selaru are nevoie de o donatie si dumneavoastra aveti grupa dumnealui de sange...am doriti sa faceti o donatie?
Eu:Desigur....
Ma duc dupa doamna asistenta si ma asez pe un scaun.
D.a:Cat doriti sa donati?
Eu:Am auzit ca pot sa donez si 2 litri de sange...
D.a:Da dar e prea mult pentru organismul dumneavoastra...
Eu:Atunci o sa donez 1 litru si 500 mililitri.
D.a:Tot e prea mult pentru organismul dumneavoastra...
Eu:Daca eu vreau sa donez atat este treaba mea!!!!
D.a:Bine domnisoara.
Si totul devine negru.Am simntit cum niste lacrimi apar pe pieptul meu.Deschid putin ochi si era Selly.
S:Te rog,Ana....te rog nu ma lasa la greu!Esti tot ce am!Nu cred ca o sa mai gasesc pe cineva la fel ca tine...te rog!Nu ma lasa!
Il strang de mana.
Eu:Si tu esti tot ce am.
Si mi se inchid la loc ochi...

Mai mult decat prieteniUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum