Dupa trei zile plictisitoare gândindu-mă la următoarea acțiune a acelui bărbat,un zâmbet larg ma cuprinde cand o vad pe Helena prin apropierea casei mele.Nu ma ridic,stau pur si simplu,zâmbesc si o privesc .
Trece repede fara sa se uite in stanga sau dreapta si nu ma observa,dar o las in treaba ei si intru în casa ,pentru a-mi face ceva de mâncare.
Gata si mâncarea.Nu-s un bun bucătar asa ca nu ma judecați .
Dupa ce termin de mâncat ma duc înapoi in cameră si vine si Gryta peste mine.Incep sa ma gândesc iar la tot felul de prostii care au legatura cu un sfat de-al meu... Deci sfatul meu suna cat se poate de prietenos:Nu cauta sa aflii secrete demult ingropate,caci legiunile de draci iti vor gasi urma si o sa aiba grija sa razbune sufletele pierdute pe care le-ai nedreptatit!Dar eu totuși vreau sa le aflu...sa vad cum o sa fie si ce o sa mi se întâmple,stiu,prea ciudat...
Ma uit uneori la pădurea din fata casei mele si imi amintesc...e destul de întunecata chiar si cand e soare.Una dintre legendele locale povesteşte despre un grup de băieţi cercetaşi aflat într-o excursie cu cortul în anii '50. Într-o noapte, tinerii ar fi fost omorâţi de liderul grupului, iar fantomele lor încă bântuie drumul şi apar la întâmplare, câteodată acoperite în sânge. Pământul din jurul drumului este în prezent proprietate privată şi nu poate fi accesat de oricine, lucru care trezeşte şi mai multe bănuieli...dar nu prea cred,desi niciodata nu m am dus acolo pentru ca oarecum mi-e frica,nu stiu ce sa zic...
CITEȘTI
Te văd în întuneric
HorrorNu am incercat sa pacalesc nicidata pe nimeni. I-am lasat pe ceilalti sa creada despre mine ce vor. S-au pacalit singuri. Nici macar nu s-au deranjat sa afle cine sunt.