Capitolul 7

1.6K 52 19
                                    

M-am trezit cu o stare de moleseala groaznica si cu o durere de cap insuportabila. Inca nu deschisesem ochii. Incercam sa-mi aduc aminte ce se intamplase inainte sa adorm , dar nu imi aduceam aminte.

Deschid ochii cu o oarecare teama. Incerc sa focalizez imaginea putin, pentru ca totul era incetosat.

Era foarte intuneric si nu stiam ce se intampla. Eram legata de un scaun. Cateva raze de soare inunda camera intunecata odata cu zgomotul provocat cel mai probabil de o usa metalica si rigida. Dintr-o data se aud mai multi pasi care se indreapta spre mine.

- Așadar, tu esti Adrienne, se aude o voce groasa de barbat venind spre mine.

Inima imi iese din piept la auzul cuvintelor. Un vant rece inunda camera. Usa mare si metalica se deschide din nou. Un alt barbat intra in camera facandu-ma sa ma ingrijorez din ce in ce mai mult. Incerc sa ma calmez putin ca sa articulez cateva cuvinte.

- Unde sunt?, inreb speriata.

- Undeva departe de..., dar este intrerupt de vocea groasa si atat de familiara mie.

- Mine?, spune Adam apoi il strange de gat pe barbatul care ma tine ostatica aici.

- Haide scumpo, te duc de aici, spune pe un ton protectiv nimeni altul decat Adam.

-Dar nu înteleg, am vazut cu ochii mei, ai fost impuscat...

- O sa-ti explic totul cand vom ajunge acasa, promit!

Alergăm amandoi pe holurile cladirii in care eram, cu speranta ca vom ajunge cat mai repede la iesire, dar suntem opriti de catre un paznic. Acesta ridica pumnul la Adam, dar eu ii articulez rapid un picior intre picioare, lasandu-l lat.

- Nu-i rau! , imi spune Adam apoi fugim la masina.


Dragoste la prima vedere.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum