Tocilara Fermecatoare.

Episodul 4.

Tonul pe care mi-a strigat numele era mai jos şi puțin mai blând.
S-a uitat câteva minute la mine, apoi s-a urcat în maşină, plecând fără să spună ceva.

Am intrat în casă puțin bulversată când... pe canapeaua mea stătea nimeni altul decât fratele meu, Alan.

-Alan.- Îi strig numele şi fug spre el îmbrățişându-l.
-Unde ai fost? Mi-am făcut griji pentru tine.- Spun abia după ce ne-am despărțit din îmbrățișare.

-Nu cred că pot explica, Melania.
După tot ce s-a întâmplat cu mama şi tata sau cu Bea, am ales să stau puțin singur.
Nu pot să cred ce s-a întâmplat.
Am încercat să uit, dar amintirile vin, parcă chinuindu-mă. Eşti singura pe care o mai am şi vreau să fiu alături de tine-
Îl iau în brațe si îl îmbrățișez. Ştiu că lui Alan i-a fost cel mai greu după moartea părinților noştri şi după dispariția iubitei lui, Bea.
Ştiu sigur că nu poate fi o coincidență, cineva a provocat asta.

Ne desprindem din îmbrățişare şi ii fac un ceai. Ştiu de ce are nevoie si cred că încă îi simte lipsa, dar o să îi treacă.
Cu timpul, pentru el, ea v-a devenii o amintire.

Îl duc în camera lui şi îl las să doarmă. Fac curățenie în bucătărie şi mă aşez pe canapea, aşteptând-o pe mătuşa mea.
Într-un final uşa se deschide şi pe ea intră mătuşa mea uitându-se în geantă.
-Mâmm..Em, ce tot faci?Ce cauți?-Spun uitându-mă râzând la ea.
-Căutam che- şi am ajuns în casă. Cum am ajuns în casă?
Da şi aveam cheile în mână.-
-Sunt obosită, mă duc în cameră.Noapte bună.- Spune ea urcând scările.

Termin de făcut curat şi de aşezat totul la locul lui şi urc şi eu în cameră.Fac un duş cu apă rece, mă schimb în pijamale mele mov, mă pun în pat şi adorm imediat.

Mă trezesc cu 10 minute înainte ca ceasul deşteptător să sune şi închid alarma.
Intru cu paşi mici şi leneşi în baie, dau drumul la apă şi mă spăl pe dinți şi pe față.
Îmi pieptăn părul încâlcit şi îl îndrept cu placa.
Fac paşi mari şi calc pe vârfurile degetelor pentru a ajunge la dulap.
Îmi aleg o pereche de pantaloni skinny pe verde, un tricou mov ca şi unghiile mele, îmi iau jacheta degrad gri şi adidaşii mei negrii.
Îmi iau rucsacul, dechid uşa şi cobor scările cât se poate de încet.

-Neața, Melania.- Spune Alan din bucătărie.
-Neața.Mătuşa Em nu s-a trezit încă?- Spun luând un bol pentru cereale.
-Nu încă. Oricum cred că era tare obosită şi am încercat să n-o trezesc.-
-Ea ştie că ai venit aici?
Pentru că nu cred că v-a fii aşa fericită că nu i-am spus.-
-Stai calmă, nu cred că e prima oară când dau buzna în casa ei şi nici ultima cert probabil.- Spune şi amândoi râdem.
Îmi termin bolul cu cereale, îl spăl şi il pun la loc.

-Alan, haide să mergem la şcoală.
Eu conduc-Spun luând cheile de pe dulapul de la intrare.
-De ce trebuie ca tu mereu să conduci?-Spune el bosumflat.
-Pentru că eu am carnet şi pentru că îmi place. Aşa că urcă dacă nu vrei să iei autobuzul.- Îi spun urcând în maşină.
Pornesc radioul, pun cheia în contact şi pornesc către şcoală cântând cu Alan "Overnight-Jake Miller"

Parchez în parcarea şcolii, scot cheia din contact şi cobor din maşină alături de Alan.
Îmi pun mâna în jurul brațului lui şi mergem spre dulap.
Iau cartea de engleză din dulap, încui dulapul şi pornesc alături de fratele meu spre clasă.
Mă aşez în bancă alături de el şi am început să discutăm până a venit profesorul.
Ora s-a terminat rapid şi l-am putut ignora cu desăvârşire pe Mike care stătea fix în spatele meu alături de Anaid.

Mi-am strâns cartea de pe masă şi am ieșit din sala de clasă alături de prietena mea Aisha.
Am băgat cartea înapoi în dulap, am ieșit în curtea şcolii împreună cu cele două prietene ale mele şi ne-am aşezat pe o bancă.
Am început să râdem la amintirile pe care le aveam şi povesteam tot felul de întâmplări pe care le-am confruntat.

-Bună fetelor.Eu sunt Mike, noul elev.Avem ore împreună v-am mai văzut şi pe holuri.-Spune  zâmbind drăceşte, băgându-şi mâna prin păr.

-Bună.Eu sunt Aisha, iar ele sunt prietenele mele, Christine şi Melania.-
-Christine, încântată.-Spune prietena mea dând mâna cu el.
Îşi mutase privirea rece spre mine, privind imaginea din fața lui.Îsi întinse mâna în partea mea zâmbind fals.
Am înghițit în sec şi mi-am mutat mâna spre mâna lui.
Am dat din cap unul la altul şi ne-am ținut strâns de mână preț de câteva secunde tremurând.
Mi-am retras mâna, punând-o înapoi pe bancă.

-Atunci ne mai vedem la ore.Trebuie să plec.
Pa, Melania.- Spune zâmbind pentru ultima oară, apoi plecând.

Mi-am dat ochii peste cap înainte să plece şi am inspirat ușurată.
Am trecut şi de asta.

-Doamne, Mel ai văzut cum te privea?- Spune Aisha poziționându-se în fața mea, schițând un zâmbet imens.
-Da, lol.Cum n-ai putut observa?Până şi eu am observat. Te place, Mel.-

-Fetelor, mă bucur că măcar voi ați observat pentru mine.
Dar în caz că nu ați observat prea îndetaliat are iubită- Spun eu râzând.

Am plecat înapoi în şcoală şi am mers spre dulap.
Mi-am luat manualul de istorie şi am încuiat.

-Bună, fetelor.- Spune Chad venind către noi.
-Bună, Chad.- Spune Christine.
-Am vrut să vă invit la petrecerea mea. Cam toată şcoala v-a veni şi mi-ar face plăcere să veniți.
Deci pot conta pe voi că veți veni?-
-Sigur, ne vedem la petrecere.- Spune Aisha.

Am pornit către sala de clasă şi m-am aşezat în bancă începând să desenez linii la întâmplare pe caiet.

-Melania, te rog spune-mi că te gândeşti şi că vei veni cu noi la petrecere diseară, te rog?-Spun prietenele mele.

-Fetelor ştiti că nu e genul meu să merg la petreceri.Vă rog nu mai insistați!-Spun încă jucându-mă pe caiet.

-Melania, te rugăm.
Fă un compromis şi mergi cu noi.
Măcar o dată. Te rugăm.- Spune Aisha făcând o fată de cățeluş.

-Bine, fie.O fac doar pentru că vă iubesc şi țin la voi.- Spun cedând într-un final.

Orele s-au terminat destul de greu, am putut să desenez si să stau cu prietenele mele fără ca cineva să ne întrerupă.

Am intrat în cameră, mi-am făcut temele şi m-am pregătit de petrecere.

Vreau să îmi cer iertare că nu am mai postat de ceva vreme, dar acum am luat vacanță şi voi putea să scriu mai des.
Vă promit că o să încerc să scriu mai des💙