Prieteni noi? [FNAF&Creepypasta] (part 2)

Capitolul 7

"M-am trezit din nou în aceeași încăpere luminoasă și ciudată,exact ca data trecută,doar că acum părea puțin mai diferit.În fața mea se afla o fată cu părul lung și roz,pielea rozalie,iar ochii erau de culoarea rubinului.Era Lucy.

Lucy: Hei Andreea!

Eu: Bună Lucy.Uhm...știi cumva unde ne aflăm?

Lucy: Cum adică unde ne aflăm?Acesta este unul dintre visele tale...Nu îți dai seama?

Eu: Cred că ai dreptate.Totuși,ce căutăm aici?

Lucy: Vei afla în curând.

Dintr-o dată observ cum se apropia de noi o figură ce îmi părea cunoscută.Să fie cumva....?

Eu: Mamă?

Mama: Draga mea,Andreea...Ți-ai dat seama în sfârșit...

Fără să mai stau pe gânduri,am alergat cât am putut de repede pentru a-mi îmbrățișa mama mult iubită.

Eu: Mamă,chiar tu ești!

Mama: Așa este.Văd că nu ești singură!

Lucy: Bună Nicole.

Mama: Bună Lucy.Cum merge treaba?

Lucy: Binișor,presupun.

Mama: Mă bucur să aud asta!

Eu: Mamă...Țin minte că data trecută mi-ai spus să am grijă deoarece un rău foarte mare se va arăta în curând...Despre ce era vorba?

Mama: *se apropie de Andreea și îi pune mâna pe obraz* Sunt sigură că îți vei da seama singură.Te vor ajuta și prietenii tăi în această privință...

Eu: Mamă...

Mama: Trebuie să plec acum Andreea.Îmi pare rău...Și Lucy?

Lucy: Da,Nicole?

Mama: *se apropie de Lucy și îi pune mâna pe umăr* Te rog din toată inima să ai grijă de Andreea.Ți-am încredințat-o ție,sper să nu dai greș.

Lucy: Am înțeles...

Eu: Mamă...?Ce se întâmplă...?"

M-am trezit puțin zguduită după acel vis ciudat,aproape că am căzut din pat.Ceasul arăta ora 9:30.Hm...Puțin cam devreme,dar nu cred că voi mai putea dormi după acel vis.

Lucy: Te-ai trezit Andreea?

Eu: Cam da...

Lucy: AI avut și tu visul acela,nu?

Eu: Da...Dar ce a vrut mama să zică prin "să nu dai greș"?

Lucy: Mama ta este doar îngrijorată în ceea ce privește siguranța ta,doar atât.

Eu: Ești sigură...?

Lucy: Sunt foarte sigură,crede-mă.

Eu: Okaay...

Cred că e timpul pentru micul dejun.

Când ajung în bucătărie,îl văd pe tata uitându-se la televizor (da,televizor în bucătărie,dc nu).

Tata: Bună dimineața Andreea!Ai văzut biletul pe care ți l-am lăsat,nu?

Eu: Da...Dar ce s-a întâmplat mai exact?