Just Friends 2

Capitolul 4

Stătea picior peste picior și discuta într-un asemenea fel cu domnul și doamna James încât aveai impresia că el e prințul venit din centrul Angliei, ci nu un simplu absolvent al Universității Oxford.

Oke, poate că într-o oarecare măsură avea și el dreptul să își etaleze pe aici inteligența în fața lui Nash și Luke care nu au făcut nimic spectaculos după facultate care le-ar putea aduce cine știe ce premiu, însă tot era frustrant, iar Luke încă se abținea din greu să nu îi mai zică și vreuna.

-Știți, nici nu aveți idee cât de norocos mă simt pentru faptul că Chloe a apărut în viața mea. Atunci când am cunoscut-o era tot tristă și dezamăgită din cauza unui oarecare pe care ea îl numea ,,iubit,, pe atunci, însă care cu siguranță nu ținea la ea având în vedere cât a suferit în perioada aia..Iar eu, ei bine eu am încercat să o ajut să se vindece în timp ce ea începuse să îmi lumineze fiecare zi cu simpla ei existență. Afirmă Liam, schițând un mic zâmbet timid atunci când privirea lui a întâlnit-o pe cea a lui Luke.

Știa ce făcea. Fătălăul de la Oxford încerca să-l desființeze și totodată să impresioneze, făcând pe prostul. Era sigur că Chloe i-a zis măcar odată despre el dacă erau chiar așa de ,,apropriați,, precum insinua. Chloe îl iubea. Se zbătuse mereu pentru relația lor luptând cu încăpățânarea lui. Ea mereu lăsa de la ea și trecea tuturor prostiilor lui cu vederea, doar ca să le fie bine, în timp ce el..Ei bine el era Luke. Iar datorita comportamentului său tâmpit a ajuns în punctul în care ea s-a săturat să lase, iar el a pierdut-o.

-Ei bine Romeo..Nu te-ai gândit niciodată să dai la actorie? Îl întrebă Nash pe șatenul care deja îl călca pe el pe nervii.

-Sincer, nu m-am gândit la asta până acum. Nu prea o am eu cu creativitatea și umanismul. O dau mai mult pe partea de real, știi?

-Sincer, nu se prea observă. Crede-mă pe cuvânt că ți-ai găsii adevăratul scop în viață dacă te-ai duce acolo. Ai suficiente abilități. Murmură Nash pe sub mustăți în timp ce Luke bătea agitat din picior încercând zadarnic să își controleze respirația care îi trăda nerăbdarea și dorința pe care o poseda, de a sării la gâtul lui Greene.

Dacă fix în momentul acela nu și-ar fi făcut apariția în sufragerie Chloe și Kim, luminând cu totul încăperea prin simpla lor prezență, probabil că inevitabilul s-ar fi întâmplat.

Luke efectiv simțea cum explodează pe interior, iar Nash vedea asta. El nu poseda aceași dorință de a-l sugruma pe tipu care stătea așezat în fața lor, dar asta nu însemna că trebuia să se abțină în a-i spune câteva..Până la urmă era Nash. Toată lumea știa că el nu poate să tacă chiar așa ușor din gură.

-Știți, mă gândeam că ar trebuii să mergem toți până la The Jessie's . Era localul nostru, mai știți? De fapt, noi trei încă mergem acolo în fiecare marți, dar tot vreau o reuniune acolo. Zice Kim încrezătoare, strângând-o ușor în brațe pe Chloe, care cu un mic surâs l-a privit întrebătoare pe Liam.

-Mergeți. Eu cred că o să mai stau prin zonă cu domnul și doamna James, apoi o să mă pun puțin la somn. Schimbarea asta de atmosferă și de fus orar mi-a adus o mică migrenă. Explică Greene cu o voce joasă atunci când Nash și Luke s-au ridicat de pe canapea, fiind gata să plece cât mai departe de arogantul acesta care până în momentul de față a atras după el numai și numai antipatii.

Ce persoană normală ar prefera să stea la o bârfă cu cu viitori socrii, în loc să iasă în oraș cu logodnica sa și prietenii acesteia? Nimeni. Cu siguranță.

Și uite încă un motiv în plus pentru care tipul ăsta devenea tot mai dubios secundă cu secundă.

Nu înțelegea ce a putut să vadă Chloe la el. Înafară de ,,inteligența,, aia de baltă pe care o poseda, Chloe și Liam erau la extreme opuse. Ea era așa deschisă și haioasă și fragilă iar el..era modelul tipic de fiu de parlamentar. Un mic bogătan mincinos și arogant.