Capitolul 20

824 31 14
                                    

Cassandra's POV

De îndată ce aud ușa de la intrare deschizându-se, îmi dau jos șorțul de bucătărie și mă îndrept spre hol. Coralina deja s-a trezit și am adus-o acum câteva minute din camera ei, punând-o pe covorul din sufragerie alături de câteva jucări.

— Mami! Mami! Mami! strigă fiul meu, în timp ce alerga bucuros spre mine. Tati mi-a cumpălat jucălii! exclamă entuziasmat de noua sa jucărie.

El mă îmbrățișează și fuge direct în living la surioara lui, împreună cu Alyssa.

— Bună, iubire! spune David, încolăcindu-și brațele în jurul abdomenului meu și mă sărută încet și grijuliu.

— Bună, David! Știi că nu trebuie să le cumperi copiilor de fiecare dată jucării noi.

— Știu. Doar că îi iubesc și când mă întreabă de o anumită jucărie, nu pot să spun nu. Mi-a fost dor de ei în tot acest timp, spune și privește spre masa deja pregătită. Ai gătit cina, Cassie? Ți-am spus că eu voi găti.

— Știu asta, doar că îmi pare rău că tu lucrezi din greu toată ziua, așa că am încercat să ajut și eu cu ce pot. Doar ce ai ieșit din spital și trebuie să te odihnești.

— Este în regulă, Cassie. Mulțumesc pentru cină! Acum voi merge să mă schimb și apoi putem să mâncăm. De asemenea, aș vrea ca și tu să te schimbi. Să te îmbraci elegant, bine? spune și îmi sărută fruntea și fac apoi ceea ce mi-a spus.

După un sfert de oră, cobor scările alături de Alyssa și Coralina. Jos în capătul scărilor îl observ pe David îmbrăcat într-un costum cu Dylan de mână. El vorbea cu Dylan pe o voce tipică copiilor mici. Imediat îmi fac și eu apariția lângă ei, alături de cele două prințese.

— Mergem să mâncăm acum?

— Sigur.

O pun pe Coralina în scaunul pentru bebeluși și pe Dylan lângă ea. Alyssa se așază pe scaunul de lângă mine. Pentru această cină, am pregătit câteva chiftele de cartofi asezonate cu o salată verde. Apoi am început să vorbim despre ziua noastră, până când David se ridică de la masă și vine spre partea mea. Îi arunc o privire confuză și îl aștept să facă ceva.

— Cassandra, încă din prima clipă când te-am întâlnit în acel magazin am simțit ceva pentru tine. Mi-ai atras atenția cu autenticitatea și frumusețea ta pură. Am avut onoarea de a te întâlni și am fost foarte norocos că tu mi-ai oferit această șansă, cu toate că au ezitat la început. În fiecare zi când mă trezesc lângă tine, zâmbește și parcă mă simt împlinit. Chiar și când ești cu mine și doar îți aud vocea, ziua mea mi se luminează. Toate probleme, tot stresul și toate îngrijorările dispar atunci când tu îmi oferi unul dintre sărutările tale. Însă, tu nu mi-ai oferit doar șansa la iubire, cu și acești copii frumoși și minunați și o casă. Când am fost în comă și am auzit tot ceea ce îmi spuneai, m-am adunat și m-am gândit la acest lucru pentru o perioadă lungă de timp. Ceea ce insist să spun, este că vreau să-mi petrec restul vieții mele alături de tine, spune și se așază într-un genunchi. Cassandra Patricia Brown, vrei să-mi faci onoarea și să devii soția mea?

Izbucnesc în lacrimi de fericire, sărutându-l și îmbrățișându-l imediat pe David, în timp ce îi șoptesc răspunsul meu la ureche.

— Bineînțeles, dragul meu! Te iubesc atât de mult, David! spun și îmi așază inelul cu diamante pe deget, apoi îl privesc încă emoționată.

Sincer, nici nu știu să descriu ceea ce simt în acest moment. Corpul, mintea și sufletul îmi sunt luate de David. Este tot ceea ce mi-am dorit, să fiu cu el și cu copii noștri.

CassandraUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum