Capitolul 4

50 2 0
                                    


 „Nu știi niciodată unde duce un drum dacă nu faci primul pas. Teamă de eșec ne ține de multe ori în loc. Îndrăznește să faci primul pas către țelurile tale și către visurile cele mai frumoase."- Irina Bender.

M-a îndreptăm spre casă, ceasul arata ora opt seara. Prima mea zi de muncă a mers destul de bine. Abia așteptam să ajung acasă, probabil o să mănânc ceva iar după o să mă mă uit la un film sau un serial. Urcam scările grăbită și aproape m-am împiedicat când cineva m-a strigăt, m-am întors și am văzut-o pe Lola care urcă scările în grabă să mă ajungă din urmă.

-Hei, ce rapidă ești, a spus în timp ce își trăgea sufletul, sprijinindu-și mâinile pe genunchi.

-Hei, păi de ce nu m-ai strigăt?, am spus puțin amuzata.

-O, am făcuto de vreo zece ori, a spus și s-a uitat la mine cu un aer mustrător, în sfârșit reușind să respire normal.

-O... scuze, am spus afișând o față nevinovată, m-a privit puțin parcă nefiind sigură dacă să săra la gâtul meu sau să o lase baltă, a ales a două variantă și a venit spre mine.

-Ce faci în seara asta? M-a întrebat afișând cel mai larg zâmbet care m-a făcut să mă întreb da nu o durea maxilarul.

-Păi... nimic, am răspuns știind că nu am nimic în plan pentru seara asta.

-Perfect, a chițăit fericită, noi ieșim cu gașcă și tu vii cu noi, m-a anunțat luându-mă prin surprindere. Nici nu m-a lăsat să refuz, mi-a spus să fiu gata în jumătate de oră și apoi o să vina să mă ia.

Am mâncat ceva rapid iar după m-am dus să mă pregătesc, nu aveam încotro, Lola a spus că dacă atunci când vine să mă ia nu sunt gata o să mă atârne de geam și o să mă pună să stau așa toată noapte, nu vroiam să risc așa că am luat pe mine o pereche de blugi negri, un maieu alb care îmi atârnă deasupra buricului și niște botine negre pe care pur și simplu le adoram. Mai făceam ultimele retușuri la machiaj când am auzit un ciocănit în ușă, am alergat să deschid ușă și în față stătea Lola care arată incredibil, era îmbrăcată cu niște blugi albaștri, un top negru și niște sandale. 

 -Oh ce bine că ești gata, altfel ar fi trebuit să mă gândesc cum să îmi pun în aplicare amenințarea, a spus cu un aer atât de serios, încât m-a făcut să mă uit la ea speriată, se pare că mi-a observat privirea pentru că a izbucnit în râs, calmadu-mă.

-Mergem? M-a întrebat râzând în continuare de mine, mie nu mi se părea amuzant, am văzut mult prea multe filme horror să mi se pară amuzant. Am închis ușa și am coborât scările râzând împreună.

În față blocului era parcat un Range Rover iar de el era sprijinit un băiat care atunci când ne-a văzut a început să rânjească drăcește, ochii lui au aterizat pe mine, iar privirea lui a rămas asupra mea până am ajuns în dreptul lui.

-Ce avem noi aici? a întrebat rânjind în continuare, ok ce era în neregulă cu tipul asta, acum că eram mai aproape am putut să îl analizez și eu, avea probabil un metru optzeci, ochi căprui și părul negru, era drăguț , bine dacă nu luai în calcul rânjetul ăla enervant.

-Alex, nu îmi speria prietena, Mary el e alex și e un idiot, a spus aceasta plictisita, ocolind mașina și urcându-se pe locul din dreaptă.

-Dar ce am făcut? A întrebat acesta cu o privire de cățeluș, să știi că nu sunt idiot, e doar invidioasă pe inteligență mea supraumană, a spus acesta uităndu-se la mine cu o față caraghioasă, ceea ce m-a făcut să izbucnesc în râs, bine poate nu era atât de idiot.

-Bine de știut, am murmurat amuzata în continuare de replicile celor doi.

Am urcat și eu în mașină și am plecat. Din câte am înțeles de la Lola, mergem la o petrecere pe plajă, nu am mai fost niciodată la o astfel de petrecere și eram puțin curioasă, cred că merităm și eu puțină distracție. Orașul era superb noaptea, atât de multe lumini. Am căzut pe gânduri, încăt nici nu am observat când am ajuns, decât atunci când Lola mi- trecut mâna prin ochilor.

-Lumea către Mary, am ajuns, m- anunțat coborând din mașină, eu urmând-o îndeaproape.

         Am mers în spatele ei până am ajuns pe plajă, unde era așezată o platformă de lemn, pentru ca persoanele să nu fie nevoie să stea în nisip. Muzica bubuia în boxe și locul era luminat doar de niște luminițe pe ici pe colo. Asta cu siguranță era ceva nou, am mai fost la petreceri, însă asta era diferită, atmosferă îmi crea o stare de bine, toată lumea părea atât de lipsită de griji și... fericită.

          Lola m-a tras de mână și eu am urmato prin mulțime până am ajuns la o masă, în jurul căruia se aflau încă doi băieți și o față. Lola mi-a făcut cunoștință cu ei prezentându-i, unul era Ben,un tip înalt și blond cu niște ochi verzi incredibili , al doilea era Max, un băiat șaten cu ochi căprui, cred că era de o vârstă cu mine, iar ultima era o față pe nume Gabi, era șatena și cu un corp de sirenă, care m-a făcut să mă întreb ce mănâncă.

       Toți m-au salutat prietenos și eu le-am zâmbit la rândul meu. O melodie a început să bubuie pe fundal, iar Gabi ne-a tras pe mine și pe Lola pe ringul de dans, am încercat să refuz însă m-am trezit în mijlocul ringului, am cedat și am început să ne mișcăm pe ritmul muzicii. La un moment dat ni s-au alăturat și băieții dansând alături de noi.

            Nici nu știu cât timp a trecut, la un moment dat băieții ne-au părăsit spunând ca se duc să fumeze, am rămas noi trei și am continuat să dansa, îmi mișcam șoldurile pe ritmul muzicii, simțind că nu e nimeni în jurul meu, eram doar eu și muzica, țineam ochii închiși, când m-am întors și am deschis ochii tot ce am văzut au fost acei ochii atât de albaștri și atât de reci, care mă priveau atât de intens, parcă încercând să mă dezbrace de toate secretele. 

Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.

Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Jocul VietiiWhere stories live. Discover now