Capitolul I

448 18 7
                                    

-SCUZE PENTRU EVENTUALELE GRESELI-

Este ora 13:53 iar acum s-a terminat ruta mea. Sunt o simpla chelnerita romanca pe nume PJ, logic, acesta nu este numele meu real ci Alexandra dar toata lumea imi spune PJ. Lucrez in Coreea iar parintii mei sunt in Romania. De ce lucrez in Coreea? Simplu! Deoarece in Romania nu sunt destule conditii, stiti si voi dar sa revenim la subiect.
Imi schimb uniforma si imi iau hainele mele normale pornesc spre statia de autobuz si astept acolo.
Nu am probleme cu limba coreana, pentru ca am invatat-o inainte sa vin aici.
Pentru ca ma plictisesc imi deschid telefonul si ma uit la noile stiri. Recunosc, mereu ma uit la stiri.
Intr-un final apare si autobuzul. Intru in el, platesc biletul si ma duc undeva in spate unde mereu trebuie sa fie un loc liber insa de data asta m-am inselat. Pe acel loc era asezat un tip inalt care avea fata acoperita si se juca pe telefon totusi langa el mai era un scaun unde nu statea nimeni dar unele persoane sunt prea ingamfate. Autobuzul este plin si eu sunt nevoita sa stau in picioare. Baiatul, cred ca e baiat, fata n-avea cum sa fie, imi arunca o privire si imi face loc, dandu-se pe celalalt scaun. Ii zambesc in semn de multumire, iar el da din cap in semn de "cu placere". Cum el are partea de la geam, eu nu am in alta pare unde sa ma uit. Observ cu coada ochiului ca se uita la mine dar incerc sa il ignor.
Imi mut privirea spre o batrana care avea cateva plase de cumparaturi. Din respect ma pregatesc sa ma ridic insa acel tip ma prinde de mana si o trage spre el.
PJ- Ce incerci sa faci?! Lasa-ma sa ii cedez locul!
El doar incuviinteaza eliberandu-mi mana. O data cu mine se ridica si el lasand astfel batranica, sa se aseze. Dupa ce aceasta s-a asezat, NECUNOSCUTUL imi face semn sa ma asez.
PJ- Ia loc!
Da din cap in semn ca "nu". Si imi face semn insistand. Dar eu din firea mea incapatanata, nu ma asez. Pana la urma cedez si ma asez eu. Pot sa jur ca acum zambeste. Glasul femeii intrerupe tensiunea dintre mine si EL spunandu-mi:
Batranica- Ma scuzi, dar trebuie sa cobor aici!
Serios!? Acum!? Fix, acum!? Fix aici!?
Ii fac loc sa treaca iar dupa sunt impinsa de ALA.
PJ- Sigur ca asa se procedeaza daca vrei sa stai jos.
Rasul sau imi atrage atentia si ma pune pe ganduri. Imi pare destul de cunoscut..
Realizand ce-a facut isi pune mana la gura.
Imi dau ochii peste cap oftand si privesc drumul. Mai am inca trei statii si cobor. Brusc mi se face rau iar instinctiv imi las capul pe spatarul scaunului din fata, astfel parul roz si cret acoperindu-mi fata. De ce e roz? Ca imi place culoarea. Cineva imi da parul dupa ureche.
X- Te simti bine?
Vocea asta... e asa asemanatoare cu.. Chanyeol!?
PJ- Nu prea, dar imi revin.
X- Vrei sa cobori?
E Chanyeol! Nu pot crede! Chiar el! Chanyeol!
Chiar daca mintea mea urla, eu nu trebuie sa ii dau impresia ca stiu cine e.
PJ- Nu. Pot rezista. Nu imin este chiar asa de rau.
X- Esti sigura?
PJ- Da!
Imi ridic capul si ma uit la tavan. Chanyeol inca se uita la mine. E asa deranjant sa se holbeze cineva la tine... .
Pot muri si maine, macar stiu ca l-am cunoscut. Ma simt asa speciala!
Chanyeol- Cum te numesti?
PJ- Umm..
Chanyeol- Umm, ce nume interesant!
PJ- Nu ma numesc asa, ci PJ!
El doar radea in timp ce eu eram nervoasa. Autobuzul se opreste in statia in care trebuie sa cobor. Ies din autobuz indreptandu-ma spre cladirea SM. Inca o chestie care poate surprinde, nu? Ei bine, nu vin aici pentru a ajunge o vedeta, vin doar sa dansez. Ador dansul! Obisnuiam sa vin seara aici dar acum simt nevoia de a dansa. Inaintez in cladire pentru a merge in vestiarul fetelor si a ma schimba.
Inca ma gandesc la El, chiar daca m-a cam calcat oe coada. Ma enervez repede, e destul o gluma proasta pentru a incepe un scandal. Totusi, as vrea sa mai stau cu el.. e .. e dragut. Nu pot nega faptul ca nu il plac, deoarece mi s-a pus pata pe el de prima data cand l-am vazut pe youtube. Vocea, chipul, corpul ... ah! Doamne!
Ma indrept spre sala de dans cu capul in nori, uitand sa bat la usa pentru a vedea daca sala e ocupata sau nu.
Deschid usa si persoana pe care o cunosteam se uita socata la mine.
PJ- Chan-yeol?
Acesta se uita la mine si brusc imi raspunde.
Chanyeol- Cine esti tu!? Esti cumva un fan obsedat? Iesi!
PJ- N-
Chanyeol- Sa stii ca nu te-am mai vazut pana acum! Asa ca poti pleca, ca de nu, chem paza!
Cum poate minti ca nu m-a mai vazut?
Lacrimi incep sa imi curga. Strang pumnii in incercarea de a le opri, insa degeaba. Nu plang pentru ca sunt ranita sau distrusa, plang pentru ca sunt nervoasa. Mereu cand ma enervez tare plang.
PJ- Nici nu m-ai lasat sa termin fraza!
Chanyeol- Nu este nevoie! Acum de ce plangi? Esti cumva o rasfatata?
PJ- Am vorbit acum ceva timp cu "Domnul" SM, adica managerul TAU si l-am intrebat daca pot dansa aici, iar el mi-a permis.  Spun frasa accentuand cuvantul "Tau".
Chanyeol surade si isi incruciseaza mainile la piept.
Chanyeol- Am auzit destule minciuni, insa asta le intrece pe toate! M-ai urmarit cumva? Ce doresti? Bani? Autograf? Ce?zi-mi ca-ti dau!
PJ- nu imi trebuie nimic!
Chanyeol- atunci, pleaca!
In acest moment plang cu sughiturim. Ma intorc si izbesc cat de tare pot, usa. Ma rezem de ea cu spatele si ma las jos. Sigur imi aude plansul, dar nu imi pasa! Se pare ca am avut o impresie gresita despre el.
Nu dupa mult timp se gandeste si Idiotul sa vina sa vada ce fac. Cand usa s-a deschis eu am cazut jos, dar nu m-am chinuit sa ma ridic. Stateam intinsa pe jos respirand sacadat si uitandu-ma la tavan. Am o problema cu plamanii asa ca asta este motivul. Chanyeol ma ridica si ma aseaza pe o bancuta din sala.
Chanyeol- Asculta, nu am vrut sa fiu asa dur cu tine.. m-a cam luat valul. Eram putin nervos. Imi pare rau! Imi cer mii de scuze!  Spune mangaindu-mi spatele. Usor, incepeam sa ma calmez, dar de la atata plans m-am epuizat si imi e cam somn.
Chanyeol- ma ierti?
PJ- da.
Chanyeol- daca vrei iti dau numarul meu de telefon pentru a ma contacta in caz de ceva..
PJ- Umm..
Dor nu era sa refuz.. chiar daca ma faceam de rusine cu poza lui pe ecranul meu.
PJ- bine..
Imi scot telefonul din buzunar si incerc sa il deschid fara sa imi vada ecranul dar mi-l smulge din mana si se uita. Incepe sa rada facandu-ma sa ma rusinez.
Chanyeol- crede-ma, sunt mai sexy in realitate.
Auzin asta am rosit. Ma uit la el care ma privea cu ochii care sclipeau facandu-ma si mai tare sa rosesc.
Chanyeol- Esti draguta cand rosesti!
Morrrrrrr! O sa mooor!
PJ- Multumesc.
Tasteaza numarul sau si dupa cand nu eram atenta, se uita la pozele mele.
PJ- Hei! Da-l in coace!
El ridica telefonul in aer si se ridica in picioare continuand sa se uite.
PJ- Nuuu!
Ma intindeam sa ajung, saream, ma urcam pe el insa in zadar. Cum el are 1.85 iar eu 1.66 , slabe sanse.
PJ- Ma supar! Jur ca nu mai vorbesc in viata mea cu tine!
Chanyeol- Bine.. fie!
Imi inmaneaza telefonul iar eu ii multumesc fericita.
PJ- Eu ma duc acasa. Poate ne mai intalnim.
Chanyeol- Te duc eu!
PJ- cu ce? Cu autobuzul? Din moment ce ai venit cu autobuzul, tot cu el pleci.
Cand am spus asta a tresarit.
Chanyeol- stiai ca-s eu?!
Nu spun nimic doar incuviintez.
Chanyeol- am uitat masina aici in parcare si de aceea am venit aici iar pentru ca am trecut prin zona, m-am gandit sa repet niste miscari. Sa stii ca nu e frumos sa pleci fara sa saluti.
PJ- Sigur.
Chanyeol- Te pot duce eu!
PJ- Bine, fie!
                                 *
Eram in fata casei asa ca am coborat din masina sa. M-am uitat in urma, la el, care imi zambea.

 M-am uitat in urma, la el, care imi zambea

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Un sunet ciudat se aude. Stomacul sau facea zgomot semn ca ii era foame.
PJ- Iti este foame?
Chanyeol- Nu.
PJ- Mincinosule!
Il prind de mana si il trag dupa mine.
Chanyeol- Ce vrei sa faci?
PJ- Sa iti dau mancare.
Chanyeol- Macar, lasa-ma sa parchez masina undeva..
PJ- Poate pleci!
Ii dau drumul iar dupa imi incrucisez mainile asteptand. El se urca in masina si o parcheaza. La un moment dat vine spre mine. Privindu-ma in ochi de sus ma  prinde de maini si imi spune:
Chanyeol- Acum, sa continuam!
Rosesc instant. Era prea aproape. Chiar prea aproape.
PJ- Hai in casa.
Abea am reusit sa leg o fraza. Acesta isi linge buzele si se uita in jur.
Chanyeol- Hai.
Merg inainte, deschui usa si il poftesc in casa.
PJ- Asta este casa mea, nu e cine stie ce palat. E doar o casa modesta si cu bun-gust.
Chanyeol- Imi place! Spune invartindu-se in living.
PJ- Ma bucu!
Chanyeol se aseaza pe canapea iar eu ma indrept spre bucatarie, aruncandu-mi rucsacul pe un scaun.
Chanyeol- Zi-mi ceva despre tine!
Pun cratita cu sarmale la incalzit. Si ma intorc. Bucataria mea face parte din living asa ca il pot vedea.
PJ- Umm... Ce vrei mai exact sa iti spun?
Chanyeol- De ce nationalitate esti?
PJ- Romanca.
Chanyeol- Si cum e in Romania?
PJ- Normal. Ca in orice alta tara.
Chanyeol- Ce bine miroase!
PJ- Am facut sarmale.
Chanyeol- Ce-s alea?
PJ- Mancare traditionala romaneasca. Spun zambind.
Asez mancarea in farfurii si o duc in living. Aduc si paine plus tacamuri.
Chanyeol- Arata ciudat.
PJ- Gusta..
Acesta infinge furculita in ea *sarmala* si gusta. Expresia fetei lui e una comica.
Chanyeol- Is... EXTRAORDINARE! MAI VREAU!
PJ- Am destule! Spun razand. E asa nostim. Isi indeasa tot mai mult in gura, abea putea sa mestece.
PJ- Nu manca lacom ca o sa ti se faca rau. Mananca incet ca mai am.
Dupa ce ii dau destule si le mananca, observ ca i se face somn. Cred si eu, de la atata mancare... .
Chanyeol- Te voi vizita mereu! Jur!
La auzul acestor vorbe am inceput sa rad.
PJ- Poti veni oricand!  Spun gesticuland.
Chanyeol- Abea imi tin deschise pleoapele.
PJ- Poti dormi aici.
Chanyeol- Ce v-a zice prietenul tau?
PJ- Nu am. Cam am zis aceasta fraza fata i s-a luminat si a inceput sa se uite ganditor la mine.
PJ- Stau singura. Parintii mei sunt in Romania.
Chanyeol- Oww..
PJ- Haide! Stiu ca iti e somn!
Rade si ma urmeaza. Ma opresc in fata unei usi deschizand-o.
PJ- Aici. Eu voi dormi jos iar tu sus.
Chanyeol- mai bine dormim ambii pe pat. Promit ca imi tin mainile acasa!
PJ- Sau asa..
Iau un tricou barbatesc din dulap si o pereche de pantaloni scurti tot barbatesti. Recunosc, am si haime barbatesti, pentru ca sunt comode! Jur! Sunt prea comode si imi plac.
Chanyeol se uita mirat la mine.
Chanyeol- De unde le ai?
PJ- Imi plac hainele barbatesti si port.
Chanyeol- wow!
I le inmanez si imi scot din dulap pijamalele mele roz.
PJ- Facem asa: eu ma duc sa ma schimb la baie, iar tu aici. Bine?
Chanyeol- S-a facut!
Ies din camera, ma indrept spre baie, fac ce trebuia sa fac si vin inapoi. Bocanesc la usa.
PJ- Gata?
Chanyeol- Done!
Intru inauntru si ma pun in pat.
PJ- Noapte buna Chan-Chan!
Chanyeol- Awww, Noapte buna Gaza!
Inchid ochii si adorm incetul cu incetul.
-SCUZE PENTRU EVENTUALELE GRESELI-

DO YOU LOVE ME? Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum