19

172 5 0
                                    

Urmatoarele zile au fost ca un vis
Au trecut repede si cât ai fost de faceau deja sa iti fie dor de ele inainte sa se termine.
Dimineata ne trezeam si ne priveam mult timp inainte sa putem sa ne ridicăm din pat, apoi mergeam la lac sa inotam sau doar sa stam intinsi pe un prosop la soare.
Am încercat sa mergem si la plaja, dar un băiețel s-a holbat câteva minute bune la cicatricele Melissei cat ea statea cu fata in jos pe prosop, pe jumatate adormita si incapabilă sa realizeze
Când s-a ridicat, mama băiatului a venit sa il ia si sa isi ceară scuze iar când plecau l-am auzit intreband:" de ce arată mainile fatei aleia asa?"
"Nu e problema noastra.Ar trebui sa iti fie rusine."
Ea nu a băgat incidentul în seamă
A zis ca e obisnuita ca lumea sa se holbeze la ea, dar eu nu vreau ca lumea sa se uite la ea ca la o ciudatenie
Asa ca am decis sa venim doar la lac daca vrem sa ne bucurăm de soare si apa.E mai liniste si in majoritatea timpului, în afara de vre un pescar cu barca prin mijlocul lacului, nu e nimeni in afara de noi.De parca ar fi locul nostru secret.
Dar desi a fost atat de frumos, nu m-am  putut  gândi decat la cum intr-o zi cineva îmi va lua locul.
Cum intr-o zi altcineva ii va mângâia pielea catifelată.O va strânge la piept când va fi speriată
Intr-o zi, cineva o va strânge în brațe când va plânge pentru mine, fara sa ii mai dea drumul vreodată.Si toate gesturile mele, toata iubirea mea va fi a lui.
Eu voi fi doar o amintire care poate in timp chiar va dispărea.
Gândul asta ma ținea treaz noaptea speriandu-ma atât de tare încât eu eram cel care o lua în brațe, si ea îmi saptea ca totul va fi în regula, strangandu-ma tare la piept fara sa aiba nevoie sa stie ce s-a intamplat.
-Atunci când am sa mor, vreau sa vi mereu aici, când ai nevoie de mine.i-am zis intr-o seara când stăteam în fața focului de tabără doar cu costumele de înot pe noi
-Deklen, nu vreau sa ma gândesc la asta acum.a zis cuibarindu-si capul mai bine pe umărul meu tinandu-ma strâns de celalalt
-Melissa,au trecut deja 3 luni.
La sfarsitul lui iulie se fac 4. Trebuie sa ma pregatesc.
A oftat greu dar nu a zis nimic.
Am dreptate si o stie.
-As vrea sa te pot salva.mi-a zis cu glasul încărcat de dorința si oboseala.Nu am putut sa o salvez pe mama, sau pe bunica, sau pe Archer.Speram ca măcar pe tine sa te pot ține pentru vecie aproape
O picătură rece s-a scurs din ochiul ei pe pielea umarului meu, alunecând în jos precum apa de ploaie
-Nu plânge Melissa,  te rog.
Am strans-o în brațe, mangaindu-i parul si inspirand mirosul ei ca o noapte de vară
Ea si-a sters ochiul apoi a oftat, corpul ei relaxandu-se complet
Nu voiam sa o mai vad asa supărată
-Vrei sa auzi despre Archer?m-a intrebat timid
Daca te doare nu trebuie.
Eu am clătinat  capul, ea  punandu-si-l in poala mea.
-Era frumos.a zis visătoare
-Nu mai frumos ca mine oricum.
Ea a  pufnit zâmbitoare dar nu mi-a raspuns.
Era destept, si curajos si...
S-a oprit sa isi înghită nodul din gât
Si iubea apa...exact ca tine.
El m-a invatat sa inot
-Cum l-ai cunoscut?
Am simtit-o zâmbind nostalgic
A rămas tăcută atâta vreme încât am crezut ca nu îmi va spune dar apoi s-a ridicat si si-a lăsat capul pe spate privind cerul plin de stele
La scoala obisnuia sa isi ba ta joc de mine.
Chestii minore ca strigăt de porecle sau sa îmi arunce cartile prin clasa.
-Mie îmi suna destul de urât.am zis incruntandu-ma
M-a privit resemnată
Crede-ma, ce îmi facea el e nimic pe langa ce îmi faceau prietenii lui
Mi-a aratat o cicatrice  alba de pe spate cu arătătorul
-Un băiat mi-a facut asta cu un cutit de buzunar
Îl scuipasem in fata pentru ca îmi spusese Cicatrice
Stomacul mi s-a contractat si îmi simteam pulsul crescând
-Cum il cheamă pe nenorocit?am reusit sa intreb printre dinti
Ea s-a întors spre mine panicată si si-a pus mâna peste a mea
M-am relaxat putin, dar nu destul încât sa nu îmi vina sa sparg mutra oricui îmi iese în cale
-Deklen, a fost de mult.
-Nu conteaza Melli.Ce a facut nu e normal.E ilegal.
-Aveam 14 ani.Eram copii.
Te rog calmează-te.
-Cum il cheamă?
-Nu iti zic.Ai sa il omori în bătaie
Am zâmbit blând, relaxandu-ma
-Cine zice ca o sa il bat eu?
Dar nu pot spune despre Carter.
E un fel de justitiar la scoala.
Fete batjocorite, profesoare care plâng din cauza elevilor, femei de servici în vârstă care tre sa se tarasca sa facă curățenie.Nu le suporta
Mereu sare in ajutor.
I-am zis odată sa poarte costum de super erou dar a zis ca nu ii sta bine.
La asta ea a chicotit.M-am oprit putin zambindu-i afectuos apoi am continuat la fel de repede ca prima data
Dar odata se deghiza-se în Iron man pentru petrecerea unui pusti la care mersese voluntar si plecând de acolo a vazut o pisica in copac.
Chicotesc la amintire.
Trebuia sa il vezi.Cu pelerina a fost cel mai greu.I se tot rasucea intre picioare.
Când in sfarsit a ajuns la pisica ea a inceput sa il zgîrie atât de rău ca si-a pierdut echilibrul si a cazut.
A aterizat ca în desene animate.
Pe burta cu o mână ridicată deasupra capului în care era mata.
Doar ca el nu era supererou adevarat si nici nu l-a dus mintea sa poarte cască asa ca pentru erois a stat doua săptămâni în spital
Dintr-un motiv pe care eu nu prea il inteleg ea rade de se prapadeste.Eu nu mai inteleg poanta.
Sau ce era asa amuzant.Era sa isi rupă gâtul.Sa moară..
Dar apoi îmi scutur capul vrând sa îmi trag palme singur.
Ce dracu am?
Ma asez iar langa ea caci ma ridicasem înfocat de povestire si ea isi pune iar capul pe umărul meu.
În ciuda protestelor mele, insistă sa continue povestea cu Archer.
Îmi povesteste cum odată el s-a saturat sa o vadă batjocorită si l-a batut pe tipul ăla care o tot bătea a ajutat-o sa se ridice si a dus-o acasă.
Cu timpul, zice ea, vorbind si iar vorbind au devenit apropiați si mai apropiați pana intr-o seara când ea a facut pasul cel mare si l-a sărutat.
La scurt timp după mi-a sugerat sa plecam.mi-a zis cu glas obosit
Am refuzat la inceput.Ma gândeam doar la sora mea.
Dar Ami era pe mâini bine cu bunica care si asa nu ne putea creste pe amandoua.
În noaptea plecării ne-am aruncat câteva valize cu haine si ce ne mai trebuia în portbagajul Audi-ului sau si am plecat.
Era, la fel ca acum, o noapte de vara.Dar eu tremuram ca varga
Crezând ca îmi e frig, mi-a dathanoracul lui.Era asa moale si călduros
El mi-a zis ca pot doar sa il împrumut ca o sa ii trebuiască dar eu am glumit si am zis ca va ramane mereu al meu
Nu mi-am închipuit ca asta chiar se va intampla.
A urmat un moment de liniste in care nimeni nu îndrăznea nici sa respire
Voiam sa ajungem în Los Angeles
Nu pentru ca nu ne-ar cauta nimeni acolo pentru ca probabil ne-ar fi cautat. Taica-miu o fi fost un ratat cu mințile topite dar părinții lui il iubeau si l-ar fi cautat în lumea intreaga.Dar de mine nu le plăcea
O simt ca se încruntă si chiar pot sa zic că  incep sa i se umezeazca ochii
Dar eu asta îmi doream.Sa ma mut în LA si sa am o familie acolo.
A inchis ochii câteva secunde iar eu m-an întins in fata ei, punandu-i cu grija capul pe nisip
Eram la mai putin de doua zeci de centimetri de foc, dar era aproape stins oricum
Nu îmi amintesc cum s-a petrecut  accidentul
Poate am iesit de pe drum evitând o căprioară pe un drum de munte sau un alergător pe o strada dintr-un orăsel
Nu conteaza cu adevarat.
Ce îmi amintesc este ca m-am trezit  cu capul în jos in masina răsturnată cu el langa mine
Ii curgea sânge din par si din gura semi închisă dar ochii ii erau închisi si încă la locul lor
Îmi puteam simti sângele curgând din nas si din zgarieturile de pe frunte si obraji
Desena linii imaginare cu degetul dat cu oja neagră sa îmi arate pe unde a curs.
Norocul nostru ca nu purtam centurile
Nu mi-au placut niciodată.a surâs dar zâmbetul a dispărut la fel de brusc precum apăruse
Pana atunci.
Am reusit sa il trag pe Archer dintre fiarele contorsionate care ii prinsesera picioarele cu pretul unei bune parti din piciorul lui drept
El ținea mereu un cutit în torpedou in caz ca il ataca cineva.cine ar fi crezut ca a fi paranoic iti poate fi de folos?
L-am tras afară dar se pare ca nici eu nu eram intr-o forma prea buna.Nu puteam sa îmi folosesc piciorul drept.
M-am târât tragandu-l după mine cât mai departe de masină si am rămas acolo pana ne-a gasit un motociclist.
A sunat la salvare si m-a asigurat ca totul va fi bine dar eu nu prea il ascultam.Eram prea ocupat a sa ma crizez.
A venit salvarea,m-au adormit si m-au băgat intr-o masina diferită de a lui.
La spital când m-am trezit el deja fusese dus la morga.
Motociclistul era langa patul meu
S-a dovedit a fi un bărbat de 45 de ani pe nume Sam care trecea pe acolo în drum spre locul de munca, o bsnzinarie in mijlocul pustiului
Mi-o vorbit blând si vedeam ca ii pare sincer rău pentru mine.
Nici un barbat nu mai vorbise asa cu mine pana atunci....
S-a oprit o vreme si o vedeam cum tremura
Mi-am pus un brat pe talia ei tragand-o mai aproape
S-a relaxat putin dar tot au inceput sa ii curgă lacrimile
...cu exceptia lui Archer.a soptit cu glasul frânt
Si-a acoperit fata cu mâinile începând sa plângă iar eu am strans-o cat de tare am putut.
Când si-a venit în fire s-a ridicat si a luat hanoracul ei negru de care nu se desparte decat în somn de pe jos si l-a adus mai aproape de fata mea
-Asta e hanoracul lui?am intrebat incet
A dat din cap cu gravitate, aratandu-mi o zona anume
-Aici, încă poți vedea petele daca te uiți bine.
M-al chiorat la locul arătat de ea si am vazut ca intr-adevăr, erau urmele unei pete foarte mari acolo, dar nu se prea  vedeau de la materialul negru.
Am strans-o în brațe din nou si de data asta s-a lăsat moale in brațele mele.nu adormită, dar nici foarte departe de asta
Am decis ca era timpul sa plecăm
Am luat-o în brațe impreuna cu hanoracul si geanta cu lucrurile noastre . (Cumva am stiut ca se va intampla ceva de genul si am strâns repede) si am mers spre masina
Am lasat-o cu grija pe scaunul din dreapta cu capul intr-o pozitie comodă, punandu-i haina pe umeri, iar geanta am aruncat-o în portbagaj.
Am pornit încet spre casa dar cu fiecare kilometru simțeam o din ce in ce mai mare nevoie sa închid ochii si sa îmi vărs tot ce am in stomac.
Când abea mai tine am ochii deschisi am decis ca e destul.Fara sa opresc masina am scuturat-o usor pe Melissa si ea s-a trezit cu un geamăt înfundat
-Scuze.a zis intinzandu-se
Am adormit.
Nu am raspuns iar ea s-a uitat la mine îngrijorată
Hei, esti bine?
-Cred ca o sa trebuiască sa conduci tu.Cred ca adorm
Dar în secunda urmatoare ochii mi s-au dat peste cap si acesta din urma a cazut pe   volan.
Am auzit-o pe Melissa strigandu-mi numele si masina cum iesea de pe drum.Dar nu puteam misca nici un deget.Corpul meu îmi refuza asta.
Ne-am izbit puternic de ceva iar câteva cioburi mi-au măturat fata, apoi mi-am pierdut cunoștiință complet

18 ani si o dorință Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum