Capitolul 12

15 3 2
                                    

Nebunie totala. Povesteam in parc cu ei si nu le venea sa creada. Nu imi venea nici mie sa cred cu cata incredere vorbea Rares. Adica imi cunostea prieteni de o vesnicie. Vad o pisica. Dau sa o prind si odata ce o iau in maini se liniateste. Dintro data sare. Fug dupa ea. Si gasesc un copac cu frunze roz.
Rares:Un cires.
Eu:Te descurci ca ninja. Nota 100. Insa ma descurc.
Cris:Ce cautam aici?
Il icnor si dau sa urc in copac. Creanga pe care pusem mana era slaba. Dau sa cad dar apa reactioneaza.
Rares: Nico ce faci? Ne dai de gol ?
Eu:Pisi. Gata. Este uimitor. Lumea noastra? Focul si apa luptanduse . vantul cu pamantul . Lumina e cu focul. Dar ce se intampla. Mersi pisi .
Rares:Ai zis ceva ?
Eu :Nu.
Maria:Si pisica ?
Eu:A fugit din nou. Pa. Noi trebuie sa plecam.
Gandurile mele .
Nu conteaza ce este maine. Vom pleca. Ori cat de mult ma roaga parinti.
Ajungem acasa. Rares se arunca in pat si incerca sa voebeasca cu mine dar nu ma gandimeam decat la ce vazusem. Teroare ,groaza si prieteni destramati.
Eu:Rares orice sar intampla vom fi prieteni pentru todeauna?
Rares:Da. De ce ma intrebi ?
Eu primisem inca doua ceasuri si vroiam sa il dau. Ceva imi zicea ca sa nu il dau. Constiinta mea nu ma lasa.
Eu:V-v-vroiam sa iti sau asta. Eu ,Eric si Nya asa vorbim.
Rares: Mersi. Esti fenomenala.
Mama:Cand plecati draga?
Eu:Maine. Ma ingrijorez pentru ca atunci cand plecasem se auzi un zgomot straniu. Sper ca nu este Alex.
Mama:Dar maine e o zi speciala.
Eu:Plecam dupa 2. Si pana atunci va povestesc ce sa intamplat.
Mergem in camera parintilor si le povestesc ce facusem.
Azi e ziua mea si ma gandeam sa postez doua capitole. Scuzati greselile. Va pup. Bye🐱

Copacul taramurilor mele(fantezie)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum