Îmi pari cunoscut

"Romantic?"

Mulțumesc mult pentru +2k cititori :*

Am riscat și mi-am ridicat privirea spre omul din fața mea.Ochii lui ciocolatii mă priveau cu îngrijorare.

-Melanie? Ești bine? Întreabă Justin îngrijorat.

Ochii îmi surâd și imediat îi sar în brațe plasându-i un mic sărut pe obraz.Mi-am îndepărtat corpul de al lui și l-am privit schițând un zâmbet.

-Ești bine?  Mă întreabă din nou.

-Da.Acum că ești aici.  Îi spun și-l îmbrățișez din nou.

-Vreau să-ți spun ceva.

-Hmm.Selena e pe aici?  Întreb în timp ce mă uit prin jur.

-Nope,dar am ceva pentru tine. Îmi spune și surâde.

-Cadou?  Îi spun și fac ochi mari.

Justin chicotește din nou și scoate de la spate un buchet de trandafiri.Erau superbi,de o culoare sângerie și cu grijă aranjate în buchet.

Mă simțeam așa specială prin gesturile pe care le făcea,dar cu Selena?

-Stai puțin.Selena?  Îl întreb speriată.

-Stai liniștită.Am rezolvat și cu ea.

I-am "furat" buchetul din mână și m-am uitat fericită la el.I-am inspirat mirosul parfumat.Mirosul îmi gâdila nările făcându-mă să scot un mic chicot.

Justin se holba la mine surprins și încântat.Îi citeam fericirea pe chip și am văzut cum se apropria de mine.Corpul lui era atât de aproape de mine încât îi puteam simți respirația ce se așternea pe chipul meu.

*Justin's Pov*

Stăteam amândoi în mijlocul străzii și ne holbam ca niște ciudați unul la celălalt.M-am apropriat ușor de ea astfel încât să-i văd surâderea din ochii ei albaștrii.Așa aproape cum eram,mi-am îndreptat mâna spre obrazul ei stâng.Știam ce dorește,dar vroiam să o fac să mai aștepte.Într-un final i-am lăsat un mic sărut pe obraz și m-am apropriat temător de urechea ei.

-Restul mâine la cină.Dacă vrei,bineînțeles.  Îi spun șoptindu-i.

Mi-am ridicat privirea spre a ei și am putut vedea cât de emoționată era.Nici natura din spatele ei cu codrii ușor înclinați de vreme,cu tufe mari în stil Afro și cu minunatele viețuitoare ce își dădeau târcoale nu mă bucura mai mult ca privirea ei inocentă.

-Accept.  Spune șoptind.

Ființa asta e incredibilă.Mă pierd de fiecare dată în ochii ei albaștrii profunzi,forma corpului ei mă face să-mi mușc buza inferioară de fiecare dată când o văd.Nu cred că o să mi-o mai scot din cap.

"Vorbind de cap.Ești cam tâmp."

"Eu? De ce?"

"Păi având în vedere că ești cam tâmpițel că te gândești la lucruri perverse,eu,conștiința ta,secretă idei la fiecare minut"

"Secretă?". Mă întreb și încep să râd.

Cina romantică? Hăh,sper să-mi iasă ceva pe-acolo.

*Melanie's Pov*

M-am îndreptat entuziasmată spre ușa casei.Căpșorul meu minunat era umplut cu scenarii.Oare ce se va întâmpla? Va fi mulțumit de reacția mea?

Întrebările îmi distrăgeau atenția și nu puteam să văd pe unde merg.Pășeam pe asfaltul rece și denivelat când trupul meu firav s-a izbit de trupul lui Markus.Am încetat să mai visez și mi-am ridicat capul cerându-i scuze.Markus s-a uitat la mine cu ochii lui maronii și m-a făcut să înțeleg că nu are timp pentru mine.

Am chicotit și am fugit spre camera mea.În timp ce urcam scările,un tricou larg și negru de fată stătea lins pe treapta albă.Am cules tricoul simțindu-i materialul moale și am continuat să urc.Am dat peste alt material de haine.Am urcat încă treaptă și am dat de pantaloni,după de tricoul lui Markus și tocuri.

Markus avusese mult de lucru.Am cules toate hainele aruncate pe trepte și am urcat scările până la Markus în cameră.Nu era nimeni,dar haine de fată existau.

Markus urcă nerăbdător,iar eu mă pun în fața lui pentru a-l bloca.Eram scundă fața de el,dar asta nu mă împiedica să-i țin piept.Și-a coborât privirea spre chipul meu,iar eu am ridicat hainele dramatic.Markus a chicotit și s-a uitat la haine.

-Data viitoare încearcă să le "scapi" doar la tine în cameră. Îi spun întinzându-i hainele.

-O să încerc,dar nu promit.  Îmi spune în timp ce îmi ia hainele din mână și își trece mâna prin părul lui ciufulit și blond.

Trebuie să recunosc.Arăta bine așa.

Am simțit dezgust când am anticipat acele cuvinte și am intrat într-un sfârșit în camera mea.

Pereții goi mă îndemnau să-i decorez cu postere,dar eram prea leneșă ca să mă duc să cumpăr unele deci practic îi lăsam dezgoliți.Mi-am aruncat geanta grea de pe umăr pe jos,iar la impactul cu solul,geanta s-a deschis scoțând la iveală conținutul ei.

*********************

Mă uita pe tavanul camerei când ușa a scos zgomotul obișnuit a soneriei.Am încercat să mă ridic,dar corpul meu mă îndemna să stau pe flocoșenia mea roz.Am tras aer adânc în piept și m-am pregătit să-l strig pe Markus.

-Markus!  Zbier cu toată puterea.

Markus veni cu pași leneși spre mine și cu ochii abia deschiși.

-Poți să-mi spui de ce urli ca o pisică în călduri?  Mă întreabă frecându-și ochii.

-E cineva la ușa!  Urlu deși el era cu mine în cameră.

Își dă ochii maronii și adânciți în somn peste cap și se îndreaptă spre ușă.

Mergea ca melcul și la un moment dat i-am spus să meargă mai repede,dar m-am ales cu un  "Vrei să mergi tu?" și am renunțat să-l mai cicălesc.

Din camera mea s-a auzit cum Markus a introdus cheia în ușă și a deschis-o curios,dar și uimit din câte mi-am dat seama.Am auzit două voci bărbătești.

Una era a lui Markus,dar cealaltă îmi părea la fel de familiară.Nu era a lui Justin,nici a lui Brooke.Cine să fie?

M-am trezit la realitate când vocea groasă a lui Markus m-a strigat.

Mi-am ridicat corpul greu de pe pat și am făcut pași mici spre scări.Am coborât ușor speriată scările până ce am întâlnit privirea celuilalt bărbat.

Ochii lui verzi și adânci,părul castaniu și ușor buclat și corpul lui masiv mă făceau să-mi amintesc de zilele copilăriei petrecute cu el.

Ash și-a îndreptat ochii spre mine și a zâmbit.Eram așa entuziasmată că am sărit ultima dreapta și am sărit direct în brațele sale puternice.M-a strâns tare scoțând la iveală faptul că și lui i-a fost dor de mine.

Ash e prietenul meu din copilărie.E băiatul cu ochii verzi care mă făcea mereu să râd.Băiatul cu care săream pe geam,intram în clădiri necunoscute dând peste babe cu mașină de croitorie și cu care stăteam și ne holbam la cupluri.

Mi-a fost dor de el.El a plecat în Spania acum 2 ani și de atunci nu l-am mai putut vedea sau vorbi cu el.

Mi-am îndepărtat corpul de al său și m-am uitat în ochii lui.

Era ceva schimbat la el,se uita la mine cum se uită un iubit la îndrăgostita sa.

Oare simte ceva pentru mine? Sau doar mi se pare?

Îmi pare atât de rău că nu am mai putut posta.Sper să vă placă capitolul :)

Aștept păreri :**