capitolul 9

189 17 0
                                    

    Anastasia povestește:

Eram camp cu flori. Apoi apare o femeie .
Ea:Buna .
Eu:Buna,știți cumva unde ma aflu  ?
Ea:Da, aici te poți întâlnii cu cei ce au murit.
Eu:Dar eu am murit ?De ce ma aflu aici ?
Ea:Nu draga ,tu doar ai leșinat deoarece erai rănită si ți-ai folosit prea mult puterile.
Eu:Atunci de ce sunt aici?
Ea:Eu te -am chemat.
Eu:De ce,cine sunteți ?
Ea:Eu sunt mama ta adevărată! Si te-am chemat ca sa îți spun că aparentele înșeală , nu toți sunt prietenii tai  .
Eu:Cum adică ? Dar a dispărut. Apoi a apărut o lumina alba și m-am   trezit la mine in camera .Apoi am văzut că  pe un scaun era Mark.
Eu:Mark?!
Mark:Ana, te-ai trezit! Cum te simți?
Eu:Bine, cred.Ai putea sa imi dai un pahar cu apa ?
Mark:Sigur , imediat. Si dispare apoi apare in mai puțin de o secunda  cu un pahar cu apa.
Eu:Mersi!
Mark:Cu placere ! Si mia zâmbit .
Hm , oare ce a vrut sa zica mama atunci.
Mark:Ana esti  bine?
Eu:Ce?
Mark:Te întrebam daca mai vrei ceva .
Eu:Scuze , nu eram atenta . Ma gândeam.
Mark:La ce ? Si  am inceput sa ii povestesc .

Stăpâna elementelorUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum