Făt-Frumos

Capitolul 19

Momo stia ca nu avea sa fie in siguranta pentru mult timp si avea sa-l puna si pe Nathan in pericol. Nu-si permitea asta, nu dupa cate facuse acesta pentru ea. Nu trebuia sa sufere si el din cauza ca ea era un spion. El trebuia sa-si vada de scoala si sa invete pentru bac, dar in schimb Nathan statea pe capul lui Momo, punandu-si viata in pericol.

-Opreste masina. Spuse Momo calma si totusi speriata.

-Poftim? Intreba Nathan uimit.

-Am zis sa opresti.

Nathan o asculta si opri masina langa un trotuar. Momo iesi din masina si fugi de Nathan, nestiind ce avea sa faca mai departe. Va trai toata viata ei ascunsa? Se ascunse dupa un bloc, asteptand ca Nathan sa plece, dar el facea fix opusul, incepu sa-i strige numele si sa alerge, cautand-o. Totul fusese atat de neasteptat... Cand credea ca totul se rezolvase, agentia ii crea probleme. Se ura fiindca se inscrise la acel concurs, gresise mult cand facuse asta. Daca nu se inscria acolo acum probabil ar fi trait cu familia ei, linistita, avand un servici usor si bucurandu-se de compania parintilor si a surorilor ei, poate ar fi avut si un iubit, dar nu! De ce sa aiba ea o viata normala, cand poate sa si-o compilce pana cand nu mai gaseste o cale de iesire? S-ar fi palmuit, dar nu avea timp de asta. Nu voia ca Nathan sa fie in pericol, tinea la el. Dupa ce ofta, fugi in continuare cat mai departe de locul in care se afla Nathan. Cel mai bun lucru era sa-l sune pe Sebi sau pe Genro sa vada daca ei au fost pusi in aceeasi situatie. Forma numarul lui Sebi, iar acesta raspunse imediat:

-Momo? Ce faci? Intreba Sebi mai mult decat fericit.

-Am niste probleme... Ii raspunse aceasta, uitandu-se prin jur, sa nu vada pe cineva cunoscut.

-Cel fel de probleme?

-Agentia vrea sa ma ucida! Spuse Momo pe un ton dramatic.

Sebi se indrepta direct spre Momo, ingrijorat. Pentru prima data, lui Momo ii placea faptul ca Sebi era indragostit de ea. Stia ca profita de bunatatea lui, dar era intr-o situatie disperata. Momo ii vazu masina neagra si fugi catre aceasta, urcandu-se.

-Sper ca esti bine. Daca vrei poti sta la mine pana se va rezolva problema. Ii spuse Sebi, bland si calm.

Momo doar ii zambi, punandu-si centura. Sebi observa ca Momo isi schimbase culoarea parului. Era frumoasa oricum, dar astfel ii amintea de Momo cea inocenta si timida, de care se indragostise de prima data cand o vazuse la palat.

-Iti sta mai bine satena. O complimenta acesta.

-M-Multumesc... Se balbai Momo, neasteptandu-se la un compliment din partea lui.

Oare era bine ca facea? Oare asta era rezolvarea acestei probleme? Era confuza, situatia o facea sa nu mai fie ea. Stia ca trebuia sa rezolve singura aceasta problema, dar i se parea imposibil. Sebi parca masina in fata unui hotel de lux, iar acesta inainta, Momo urmandu-l. Acesta deschise usa apartamentului sau, facandu-i semn fetei sa intre. Momo il asculta si intra, descaltandu-se de tenesi.

-Simte-te ca acasa, banuiesc ca o sa stai aici ceva timp. Ii spuse Sebi ironizand situatia.

Momo se aseza pe canapea in timp ce Sebi pregatea cate un ceai. Avea sa-i povesteasca tot ce i se intamplase. Sebi era oarecum fericit ca Pierre se casatorise cu Claire, fiindca acum avea si el o sansa de a-i ajunge la inima. Sebi, voios, puse cestile pe masuta neagra, asezandu-se cat mai sexy posibil. Momo statea insa in liniste, putin stanjenita. Sebi incepu sa vorbeasca numai prostii, incercand sa destinda atmosfera tensionata.

-Eu... Il intrerupse Momo oftand zgomotos, soptind pe un ton cald, dar grav. Nu credeam ca voi ajunge intr-o asemenea situatie. Totul mi se pare a fi un cosmar, sau un vis din care nu ma pot trezi. Nu imi pare real nimic din ce se intampla, nu stiu ce sa fac si... Se pare ca m-am ratacit, m-am ratacit... Am... Cred ca am ales drumul gresit, Sebastian.