Zombie . Începutul unei ere întunecate

Buncărul

Eram cu toții pe drum spre buncăr.  Andreea era puțin nerăbdătoare să vadă ce este acolo , dacă mai există oameni acolo sau tineri de vârsta noastră . Mergem câteva ore și ajungem într-un oraș destul de mare . Cred ca e Clujul din cate se pare.  Erau o mulțime de oameni și copii care se jucau și se distrau.  Se pare că aproape tot orașul era înconjurat de sârmă ghimpată și de un zid uriaș din beton armat și oțel. Se pare că orașul ăsta e foarte protejat. Intrarea în oraș era păzită și câte 15 soldați la sol și câte 5 soldați în cate un turn .
Tot orașul era plin de soldați și de oameni , dar nu era nici un zombie prin preajmă .
La un moment dat ne oprim la intrarea într-un magazin.
Eu- De ce ne-am oprit aici ?
Nec- Aici este buncărul .
A- În interiorul unui magazin ? E puțin ciudat
Nec- Magazinul e doar de decor . Ce e sub el e interesant. 
Asta mă neliniștea puțin . Nu știam ce are de gând tipul ăsta , dacă chiar e de încredere sau nu.
Intra in magazin și spre surprinderea mea era ca un magazin normal . Avea mâncare , apa , băutură , de toate . Dar și un lift aproape de baie . Ceea ce mă aduce la gândul că, cu acel lift vom merge in buncăr .
Nec- In regula.  Ca să intrați trebuie să vă puneți armele înapoi în rucsac ca să nu existe neînțelegeri. 
Andreea făce-a ce spunea insa eu ascunsesem un cuțit în catarama de la cureaua de la pantaloni. Nu aveam încredere în ei .
Coboram cu liftul jos și vad că mergem la o adâncime extrem de mare sub pământ ( aproximativ 750 metrii adâncime ) .
Coboram unu câte unu din lift și vad o mulțime de oameni și doctori și copii care eram acolo. Doctorii aveau grijă de unii pacienți , copii se jucau , iar unii soldați stăteau la unele ușii care aveau scrise pe ele " accesul interzis ". Eram puțin curios sa vad ce este în spatele ușilor acelea. 
Unu din soldați ne conduce pe mine și pe Andreea într-o camera foarte spațioasă. Avea apă potabilă , o baie cu dus , 2 paturi de cate 2 persoane și un frigider care funcționează.
Nec- Aici va puteți relaxa și odihnii . Mulțumim. Dar cum te cheamă apropo .
Nec- Sebastian . Iar pe colegii mei Radu și Florin.
A- Incantat sa va cunosc .
S- Asemenea.  Va puteți odihnii cat doriți . Mâncarea o puteți pune in frigider și armele și tot in dulap. Aceasta este cartela de acces a camerei cu ea o sa puteți intra și ieșii când doriți. Mâine va vom face niste teste și analize sa vedem dacă sunteți infectați sau nu . Siguranța e pe primul loc .
Eu- De curiozitate . Ce se întâmplă cu cei care sunt infectați ? Unde ii duceți .
F- Pe unii îi scoatem afara din comunitate sau din oraș , iar pe cei care inca se pot controla le administram un ser sa vedem daca îi putem aduce la normal.  Unele persoane au reușit să se transforme înapoi dar altele din păcate serul nu a avut efecte . Așa că îi tranchilizam și îi scoatem afara să nu fie infectat și altcineva.
Eu- Hmm . E puțin ciudat dar și o idee buna. Dacă aveți un ser înseamnă că aveți și un leac și puteți să scăpați lumea de virus .
R- Asta incercam de când a apărut virusul, de mai bine de 7 ani .
A/ Eu- 7 ani ? Virusul asta e de 7 ani printre noi și nimeni nu știa ?
S- Unele persoane știau dar nu toate. Cel mult 100 de savanți. 
Totul a început cu o tentativa de clonare pe animale , apoi pe oameni . Animale nu pățeau nimic insa oamenii se transformau in creaturi periculoase și flămânde . După un timp experimentele au fost închise și testele oprite . Dar în ultimul an ceva nu a mers bine. Cineva a băut apă cu sânge din persoanele infectate și acesta a început să turbeze și să atace lumea. De atunci tot incerca sa găsim serul potrivit ca totul sa revină la normal .
Situația asta mă neliniștea și devenea tot mai ciudata . Virusul exista de mai bine de 7 ani printre noi și nimeni nu știa nimic .
S- Va lăsăm să vă odihniți . Mâine la ora 9 vom venii la voi sa va facem testele pe stomacul gol .
O seară plăcută.
Totul devenea din ce în ce mai ciudat . Armata mă așteptam să ne elimine sau sa ne fii atacat de la început cum vedea de obicei in filme , dar în realitate nu era așa . Locul era foarte bine păzit și supravegheat video peste tot mai puțin în camere și bai .
Andreea se dusese in baie să se spele . După o perioada lunga de timp fara apa îi dădeam de înțeles.  Noi băieții putem sa stam câteva zile fara un dus . Dar pentru o fata asta nu cred că e de bine. 
Cat timp ea era in baie eu punea mâncare și apă în frigider și în congelator , iar hainele găsite și armele le puneam in dulap . Când l-am deschis acolo erau o mulțime de haine și muniție .
Până la urmă nu era așa rău aici . E chiar plăcut. Ma îndrept spre ușă sa vad daca pot întreba pe cineva de o bucătărie ca să putem invalizii mâncarea , dar atunci o vad pe Andreea ieșind din dus cu parul ud și cu un prosop de ea.  M-am rușinat puțin pentru că trecuse o vreme de când nu am mai vazut-o așa .
A- Unde te duci ?
Eu- Vreau să intreb pe cineva unde e bucătăria ca să încălzim mâncarea sa putem manca.  Dacă există un astfel de loc trebuie să existe și o bucătărie .
A- Bine . Dar sa te întorci bine ?
Eu- O sa mă întorc nu îți face griji. 
Ies pe ușă și mă uit puțin în jur.  Vad un soldat și va apropii de el. 
Nec- Stai . Zona asta e interzisă .
Eu- Nu vroiam sa intru , vroiam sa te întreb dacă știți cumva daca exista o bucătărie pe aici.
Nec- Exista câteva imediat după lift , o iei la stânga .
Eu- Mulțumesc.
Mă duc unde mi-a spus soldatul și vad un restaurant uriaș plin de oameni care mâncau. 
Locul era foarte mare și bine păzit.  Probabil era foarte greu de intrat aici .
Mă întorc înapoi în camera sa o aduc și pe Andreea sa vina sa vadă și ea dar ea dormea într-un pat.  Dormea ca un îngeraș.
Mă pun lângă ea și o iau in brațe și adorm lângă ea .

Sper că va plăcut capitolul asta . Scuze de întârziere dar sunt in până de idei. În orice caz , capitolul are peste 1000 de cuvinte.  Sper sa va placa. Lăsați un comentariu și un vot dacă vă place .