Capitolul 2

5 0 0
                                    

Ora trece repede, si vine pauza. O colega vine la mine. Numele ei e Andreea. Eu si cu ea suntem prietene de cand suntem colege.
Andreea: Mi-a povestit Rares ce s-a intamplat dimineata!
Eu: Cum tu intarzii, ca de obicei, n-ai de unde sti!
Andreea: Chiar te-ai certat cu tipul ala?
Eu: Da. Aici nu este la scoala la el, unde i se permitea orice. Profesoara vine, iar Andreea pleaca in banca ei. Toata ora facem exercitii, iesind numai eu la tabla, fiind ora de latina. Ora se termina si toti se duc in pauza, pentru a-si cumpara de mancare si alte lucruri. Federico vine la banca mea si se uita la mine.
Eu: Ce e?
Federico: Nu stiam ca esti buna la latina.
Eu: Nu stii multe lucruri despre mine! Andreea vine spre mine cu o inghetata, se impiedica si varsa inghetata pe pantofii lui Federico.
Federico: Idioato, ce ai facut?!
Eu: Nu-i vorbi asa!
Andreea: Imi cer scuze!
Federico: Curata-i! Andreea se uita la mine, asteptand sa-i zic ceva. Ce mai astepti!
Eu: Si daca nu o face, ce se va intampla?
Federico: Ori imi sterge pantofii, ori voi face in asa fel sa fiti exmatriculate amandoua. Adreea da sa se aplece, insa nu o las.
Andreea: Ce faci? Vom fi exmatriculate!
Federico: Astept! Sa o faca una din voi doua! Andreea ramane surprinsa cand vede ca ma aplec, dar ramane si mai surprinsa cand vede ca iau inghetata si i-o dau in fata.
Eu: Pe cine exmatriculezi tu! Stii de cati ani sunt eu in scoala asta? Tu esti aici de doua zile, dar eu invat in scoala asta de sase ani! Idiotule!
Federico: Ce naiba ai facut!?
Eu: Ma scuzi! A fost un accident! Andreea ai un servetel? Andreea scoate un servetel din buzunar si mi-l da. Il iau si dau sa-l sterg pe fata. Imi da mana la o parte.
Eu: Trezeste-te odata! Visezi prea mult! Ti-am mai zis ca aici nu esti la scoala ta!
Federico: Vei plati pentru asta!
Eu: Nu mai spune!  Diriginta isi face aparitia in clasa si ramane surprinsa de ceea ce vede.
Diriginta: Federico? Ce ai pe fata?
Mela? Ce s-a intamplat?
Federico: Nimic doamna diriginta. Andreea a scapat din greseala inghetata, iar Melania ma ajuta sa ma curat.
Diriginta: Am inteles. Dute la baie si curata-te.
Federico: Da.
Diriginta: Toata lumea in banci. Toata ora raman tacuta, lucru care nu-mi sta in fire gandindu-ma la ce s-a intamplat. A avut sansa sa ma distruga si nu a facut-o. De ce? Ora se incheie si cu totii pleaca acasa. Ca de obicei raman sa verific bancile. Federico da sa iasa din clasa si il opresc.
Eu: De ce nu i-ai spus dirigintei ce s-a intamplat? De ce mi-ai luat apararea?
Federico: Pentru ca stiu ca nu ti-ar fi facut nimic. Ai fi scapat cu un avertisment. Vreau ceva mai dur.
Eu: Esti un idiot!
Federico: Parerea ta. In weekend are loc o petrecere de bun venit pentru mine la mine acasa. Esti invitata.
Eu: De ce m-ai invita?
Federico: Toata lumea va veni! Asa ca vino!
Eu: Nu vin la petrecerea ta idioata!
Federico: Faci cum vrei! Dupa o ora ajung acasa si ma culc. Urmatoarea saptamana se desfasoara in liniste. Federico nu mai creeaza probleme. Se suna de iesire si dau sa ies din clasa. Stefan ma opreste.
Eu: Ce vrei?
Stefan: Sa vii la petrecere!
Eu: Nu vreau!
Stefan: Esti sigura?
Eu: Da. Nu vreau sa vin la petrecerea aia!
Stefan: Vei veni!
Eu: Ce vei face ma voi obliga?
Stefan: Nu. Insa, daca nu vii diriginta va afla ce s-a intamplat intre tine si Federico saptamana trecuta. Vrei sa afle? Am ramas tacuta. Este in stare sa o faca, doar e prieten cu Federico.
Asa ziceam si eu! Voi veni sa te iau la 8. Sa fii gata! Spune si pleaca. Ajung acasa, ma duc in camera mea si ma gandesc la ce sa fac. Pana la urma decid ca trebuie sa ma duc, ori va afla diriginta ce s-a intamplat. Nu vreau sa mi se scada nota la purtare. Mai bine merg si il suport pe idiotul ala decat sa mi se scada nota la purtare. Ma duc la dulap si imi iau rochia rosie si pantofii negri, si ma pregatesc. Intr-o ora sunt gata. Ies din casa si in fata casei se afla o masina mare si luxoasa. Stefan se da jos din ea si se uita la mine. Imi face semn sa intru.
Stefan: Intra! Imi tine usa deschisa. Intru in masina si intra si el. Arati bine!
Eu: Fac asta doar pentru ca m-ai santajat!
Stefan: Stiu! Dar cum ai venit, promit ca nu ii voi spune nimic dirigintei.
Eu: Sper!
Stefan: Am ajuns!
Eu: Ce? Ma uit pe fereastra si vad o vila uriasa si luxoasa. Aici are loc petrecerea?
Stefan: Da! E casa lui Federico! Vine si imi deschide usa. Cobor din masina si inca raman surprinsa de ce imi vad ochii. Alexandru se indreapta spre noi.
Alexandru: Ai ajuns!
Stefan: Salut! Ramane surprins cand ma vede in spatele lui Stefan.
Alexandru: Mela? Ai venit? Cum de?
Eu: Pentru ca ai un prieten santajist. Spun si plec.
Alexandru: Ce i-ai zis de a venit?
Stefan: Iti zic mai tarziu. Hai sa intram. Cei doi intra in casa in timp ce eu ma plimb. Spre mine vine Rares.
Rares: Mela?
Eu: Buna!
Rares: Wow! Cum de ai venit?
Eu: Poveste lunga!
Rares: Imi povestesti mai tarziu. Hai sa intram!
Eu: Nu! Ma ia de mana si ma trage pana in sala unde are loc. Cand intram toti se uita la noi. Muzica incepe, si reusesc sa ma strecor printre lume. Ma opresc la o masa. Federico ramane surprins sa ma vada.
Federico: Ce cauta ea aici?
Alexandru: Ai invitat pe toata lumea nu?
Federico: Da. Dar a zis ca nu va veni! Toti danseaza si se distreaza mai putin eu. Sunt aici doar pentru a nu mi se scadea nota la purtare. Un fost coleg vine spre mine. Numele lui e Adolfo. Am fost colegi in gimnaziu.
Adolfo: Mela! Ce bine arati!
Eu: Multumesc!
Adolfo: Dansezi?
Eu: Nu! Vine spre mine si ma ia de mana.
Adolfo: Ooo! Haide!
Eu: Ti-am zis ca nu! Ma ia de talie si il imping. Ti-am spus ca nu vreau. Federico vine langa mine.
Federico: Cand cineva iti spune ca nu vrea sa faca ceva, inseamna ca nu vrea. Nu stiai lucrurile astea?
Adolfo: Tu cine esti? Ce treaba ai tu cu Mela? Federico ma apuca de talie si ma trage spre el. Raman surprinsa de gestul lui.
Federico: Tu ce crezi? Adolfo vine spre mine si ii da mana la o parte. Federico se enerveaza, si ii da un pumn in fata si cade jos.
Federico: Cara-te! Adolfo se ridica si pleaca.
Eu: Ai inebunit? Ce te-a apucat? Cum sa-l lovesti?
Federico: Te-am ajutat!
Eu: Cine ti-a spus ca am nevoie de ajutorul tau?
Federico: E asa greu sa-mi multumesti?
Eu: Nu am pentru ce iti multumi! Spun si ies din sala. Stefan vine dupa mine.
Stefan: Mela, stai! Ma opresc si ma uit la el.
Eu: Ce e?
Stefan: Imi pare rau pentru ce s-a intamplat!
Eu: Asta e tot ce vrei sa spui?
Stefan: Sa te duc acasa. Nu poti merge singura la ora asta.
Eu: Nu e nevoie. Federico vine spre noi.
Federico: Ne poti lasa singuri?
Eu: Desigur. Oricum plecam!
Federico: Nu tu! Stefan!
Stefan: Bine!
Federico: E asa greu sa renunti un pic la incapatanarea asta si sa recunosti ca te-am ajutat?
Eu: Nu trebuia sa-l lovesti!
Federico: De ce esti asa incapatanata si orgolioasa? Nu cunosc pe nimeni cu un caracter asa! Renunta odata la atitudinea asta,nu te ajuta cu nimic.
Eu: E problema mea! Spun si plec.
Federico: Stai asa! Nu te poti duce acasa la ora asta! Asteapta-ma aici! Ma duc sa iau masina.
Eu: Nu e nevoie. Stiu drumul spre casa. Spun si plec. Intr-o ora ajung acasa, si ma culc. Urmatoarea zi stau linistita in pat si ma uit la televizor. Urmatoarea zi ma trezesc si ma pregatesc pentru scoala.
Ora 8:00
Ora incepe si profesorul ne preda. La prima ora Federico nu a venit. Ora se termina si se suna de pauza. Toti colegii ies pe hol, pentru ca se aude galagie. Eu raman sa sterg tabla. Rares vine in clasa si se uita la mine.
Rares: Mela, Federico il bate pe Adolfo!
Eu: Ce? Las buretele si ies pe hol. Il vad pe Federico care il izbeste pe Adolfo de dulapuri. Ma bag printre colegi si il prind de bratul cu care il tine pe Adolfo.
Eu: Federico, ai inebunit? Da-i drumul!
Federico: Nu te baga! Ma impinge si cad jos. Rares ma ajuta sa ma ridic si se baga intre Federico si Adolfo.
Rares: Adolfo, pleaca! Rares il apuca pe Federico de guler. Esti un idiot! Inteleg ca te iei la bataie cu un baiat, dar cum sa indraznesti sa impingi o fata?
Degeaba ai bani in buzunare, daca nu ai educatie! Il apuc pe Rares de mana.
Eu: Rares, da-i drumul! Nu merita! Te rog! Rares ii da drumul si pleaca. Toata lumea in clasa, acum!
Cu totii intram in clasa.
Eu: Trebuie sa ne gandim ce sa ii spunem dirigintei.
Federico: Adevarul!
Eu: Care adevar? Ca te crezi smecher doar pentru ca ai bani in buzunar, si poti face ce vrei? Ca l-ai luat la bataie pe Adolfo pentru ca asa ti-a venit? Asta ii vom spune?
Federico: Voi vorbi eu cu ea!
Eu: Treaba ta. Dar sa nu ne bagi pe nici unul in asta!
Federico: Nu o voi face! Diriginta intra in clasa si tranteste catalogul de catedra.
Diriginta: Ce s-a intamplat pe hol? Cum adica v-ati luat la bataie? Melania imi poti explica? Federico ce ai facut?
Federico: Este numai vina mea doamna diriginta!
Diriginta: De ce l-ai luat la bataie?
Federico: M-a jignit, iar eu nu m-am putut abtine.
Diriginta: Melania tu unde erai in momentul ala?
Eu: Doamna diriginta eu...
Federico: Melania este cea care s-a bagat intre noi. Ea ne-a oprit. Imi cer scuze pentru ce s-a intamplat.
Diriginta: Nu iti pot face nimic, avand in vedere ca parintii tai sponsorizeaza scoala, insa iti pot da un avertisment. Sa nu se mai intample!
Federico: Da. Va promit!
Diriginta: Melania, stai pe langa el, si explica-i cum sta treaba pe aici.
Eu: Da, doamna diriginta! Diriginta pleaca si in clasa se aseaza linistea. Orele se termin si cu totii pleaca acasa. Ajung acasa si ma duc in camera mea. Ma schimb si ma apuc sa-mi fac temele. Ma doare bratul de la cat am scris. Andreea ma suna si ii raspund.
Andreea: Alo?
Eu: Da.
Andreea: Ce faci? Am auzit ce s-a intamplat! Esti bine?
Eu: Da. Tu de ce nu ai venit la scoala?
Andreea: M-am internat in spital.
Eu: De ce? Ce ai patit?
Andreea: Ma voi opera!
Eu: De ce?
Andreea: De apenticita.
Eu: Cand?
Andreea: Maine.
Eu: Ma schimb si vin la tine. Te deranjeaza?
Andreea: Nu. Vino.
Eu: Bine. Pa! Ma schimb si plec la spital. Cand ajung la spital il vad pe Alexandru. Ma duc spre el.
Eu: Ce cauti aici?
Alexandru: Buna! Am venit sa o vad pe Andreea.
Eu: Ce treaba ai tu cu Andreea?
Alexandru: Suntem colegi si m-am gandit ca poate are nevoie de ceva.
Eu: Acum sunt eu aici. Nu are nevoie de ajutorul tau!
Alexandru: De ce esti asa cu mine? Eu nu ti-am facut nimic!
Eu: Nu vreau sa fiu rea, dar de cand tu si prietenii tai ati aparut s-au intamplat multe.
Alexandru: Voi pleca!
Dupa ce Alexandru pleaca intru in salon la Andreea.
Andreea: Ai venit!
Eu: Normal! A mai venit cineva sa te vada in afara de parinti?
Andreea: A venit Alexandru!
Eu: Ce treaba ai tu cu Alexandru?
Andreea: Suntem colegi!
Eu: Auzi! Tie cumva iti place de Alexandru?
Andreea: Nu stiu.
Eu: Iti place Alexandru. Deci, nu cred!
Andreea: Taci din gura, te poate auzi!
Eu: A plecat!
Andreea: De ce?
Eu: Nu stiu. Intre timp Alexandru si Stefan se duc acasa la Federico.
Alexandru: Buna!
Federico: Ce faceti aici?
Stefan: Am venit sa te vedem!
Alexandru: Cum te simti?
Federico: Bine! De ce?
Stefan: Incidentul de azi.
Alexandru: Am fost la spital la Andreea si m-am intalnit cu Mela.
Federico: Ce ai cautat tu la spital la Andreea?
Alexandru: Va fi operata de apendicita.
Stefan: Federico, te pot intreba ceva?
Federico: Ce e?
Stefan: De ce l-ai batut pe Adolfo azi?
Federico: V-am zis, m-a jignit!
Alexandru: Nu cumva l-ai batut din cauza Melaniei?
Federico: Nu are nici o legatura!
Stefan: Esti sigur? Nu cumva iti place de Mela?
Federico: Fii serios! Cum sa-mi placa de tipa aia!? E asa incapatanata si nu asculta ce ai de spus. Singurul lucru pe care stie sa-l faca este sa se certe!
Stefan: De ce nu ti-ar placea? Adica e desteapta, frumoasa, arata bine si are un caracter puternic.
Alexandru: Da. E de treaba.
Federico: Poate voi o cunoasteti asa, dar eu nu.
Stefan: Eu zic ca v-ati potrivi! Adica amandoi sunteti incapatanati, renuntati cu greu cand vreti ceva si aveti multe lucruri in comun.
Federico: Noi doi nu am putea comunica. Singurul lucru pe care il facem este sa ne certam.
Stefan: Daca zici tu! Cei doi incep sa rada de Federico. Seara a trecut si eu o pregatesc pe Andreea pentru operatie. Am decis sa nu merg la scoala, neputand sa o las singura pe Andreea, stiind ca parintii ei sunt plecati in strainatate. Este ora 3 si asistenta vine sa o pregateasca pe Andreea pentru operatie.
Asistenta: Te voi pregati petru operatie. Va fi o operatie usoara, nu trebuie sa iti fie frica.
Andreea: Bine.
Eu: Totul va fi bine. Promit! Nu -ti fie frica! Te voi astepta! Curaj! Asistenta o ia pe Andreea in sala de operatie. Cand ies pe hol ii vad pe toti colegii mei. Cu totii sunt aici pentru a o sprijini, chiar si tipii noi, chiar daca nu o cunosc asa bine.
Alexandru: Deci?
Eu: Abia ce a intrat in operatie! Federico vine spre mine si se uita la mine.
Eu: Nu am timp sa ma cert cu tine acum! Mai tarziu!
Federico: Nu sunt aici pentru a ne certa. Putem lasa discutiile noastre pe mai tarziu. Sunt aici din acelasi motiv ca si ceilalti. Sa o sprijinim pe Andreea si pe tine. Stiu ca sunteti foarte apropiate.
Eu: Multumesc! Federico se aseaza pe canapea si continua sa se uita la mine.

De la ura la iubireUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum