De la ura la iubire

Capitolul 3

Trece o ora, iar doctorul nu iese din sala de operatii.
Eu: De ce nu iese din sala de operatii? Rares vine spre mine si ma tine de brat.
Rares: Calmeaza-te! Va iesi imediat si va spune ca totul a mers bine! E o operatie usoara!
Eu: Sper sa ai dreptate.
Rares: Vei vedea! Doctorul iese din sala si ma duc spre el.
Eu: Doctore, ce s-a intamplat? Prietena mea e bine? Cu totii ne adunam in jurul doctorului. De ce nu vorbiti?
Doctorul: Au fost complicatii.
Eu: Cum adica complicatii! Spune-ti odata ce s-a intamplat!
Doctorul: Operatia a fost facuta prea tarziu. Sa eliminam fluidul adunat a fost foarte greu. Era prea mult.
Eu: Ce inseamna asta?
Doctorul: Noi am facut operatia, insa o vom tine sub observatie. Vom vedea cum reactioneaza la medicamente.
Eu: Ce se intampla daca nu reactioneaza la medicamente?
Doctorul: Nu va pot da un raspuns. Vom astepta! Spune doctorul si pleaca. Incep sa plang si il imbratisez pe Rares. Asistenta o scoate pe Andreea din sala si o duce la terapie intensiva.
Eu: Andreea sunt aici! Totul va fi bine! Nu renunta sa lupti. Suntem cu totii aici!
Asistenta: Nu aveti voie sa intrati aici!
Eu: E prietena mea!
Asistenta: Imi pare rau dar nu aveti voie!
Rares vine spre mine.
Rares: Mela, calmeaza- te Andreea e puternica! Va reusi. Ma prabusesc si incep sa plang. Rares vine si ma ridica. In momentul in care ma ridica, lesin.
Rares: Mela? Trezeste-te! Ajutati-ma! Toti se aduna in jurul meu. Federico vine spre mine si ma ia in brate. Rares ramane surprins.
Rares: Ce faci?
Federico: Are nevoie de un doctor. Un doctor ma controleaza si imi pune perfuzie. Intra fiecare pe rand la mine. La final intra Alexandru, Stefan si Federico.
Federico: Esti bine?
Eu: Da. Multumesc pentru ajutor!
Federico: Mi-ai multumit? Tu?
Eu: Da. Poate acum am o perfuzie, dar dupa ce imi voi reveni voi continua sa ma cert cu tine. Stii asta, nu?
Federico: Si pe un pat de spital ca tot nu renunti!
Alexandru: De ce ai lesinat? Asa de rau te-ai simtit?
Eu: Andreea cum e? Toti tac. De ce nu spuneti nimic? S-a intamplat ceva?
Ștefan: Asta e problema nu s-a intamplat nimic. Starea ei e aceeasi.
Imi dau perfuzia jos si ma ridic din pat.
Federico: Ce faci?
Eu: Andreea are nevoie de mine!
Federico: Chemati repede doctorul! Federico vine spre mine si ma pune in pat. Ma agit sa ma ridic insa nu reusesc.
Eu: Da-mi drumul! Andreea are nevoie de mine! Nu o pot lasa acolo!
Federico: Calmeaza-te! Andreea va fi bine! Doctorul vine si imi injecteaza un calmant.
Doctorul: Ce s-a intamplat?
Federico: Nu stiu nici eu! A zis ca prietena ei are nevoie de ea si si-a scos perfuzia.
Doctorul: Are nevoie de supraveghere. Poti ramane cu ea pana se trezeste?
Federico: Da.
Doctorul: Sa ma anuntati cand se trezeste.
Federico: Da. Federico se uita la mine si se aseaza langa mine.
Federico: De ce te afecteaza asa tare ce se intampla cu Andreea? Care e legatura voastra de ai lesinat din cauza asta? Federico se uita la mine si ma ia de mana. Ma strange puternic de mana, si continua sa ma supravegheze. Dupa doua ore ma trezesc. Raman surprinsa cand il vad pe Federico langa vine, tinandu-ma de mana.
Eu: Ce s-a intamplat? Spun indepartandu-mi mana de a lui.
Federico: Doctorul ti-a injectat un calmant pentru ca erai prea agitata.
Eu: Andreea?
Federico: Calmeaza-te! Tu nu realizezi ca esti intr-un pat de spital? Si vei continua sa stai aici daca te agiti degeaba. Andreea va fi bine!
Eu: Si Rares si ceilalti?
Federico: Toti te asteapta afara! Ce legatura ai tu cu Rares? Sunteti impreuna?
Eu: Nu. Suntem buni prieteni. Atat!
Federico: Bine.
Eu: Vreau sa merg sa o vad pe Andreea.
Federico: Stii ca nu poti!
Eu: Macar de la distanta. Te rog! Se ridica de pe scaun si ma ajuta sa ma ridic. Cand ies din salon toti se uita la mine.
Rares: Mela? Ce faci? Esti bine?
Eu: Da. Ce s-a intamplat cu Andreea?
Alexandru: Inca este la terapie intensiva.
Eu: Ma duc sa o vad. Federico imi da drumul si ma duc la terapie intensiva. Cand ajung o vad de la geam pe Andreea in pat. Alexandru vine langa mine si se uita la Andreea.
Alexandru: Va fi bine!
Eu: Crezi?
Alexandru: Da. Andreea e puternica si tu la fel. Nu trebuie sa te ingrijorezi atata.
Eu: Nu stiu ce s-ar intampla daca Andreea ar pati ceva. Nu mi-as putea ierta asta niciodata. Federico vine si se aseaza in partea cealalta langa mine. Alexandru pleaca.
Federico: Inca nu esti bine. Nu poti sta in picioare.
Eu: Ce-ti pasa?
Federico: Te-ai intors! Incep sa rad. Te pot intreba ceva?
Eu: Ce?
Federico: De ce esti asa afectata de ce i s-a intamplat Andreei? Adica sunteti doar prietene.
Eu: Eu si cu Andreea am crescut impreuna. Noi nu suntem prietene, noi suntem surori.
Federico: De ce? Parintii ei nu au avut grija, sau ce?
Eu: Parintii ei au plecat in strainatate cu afaceri, si Andreea a ramas cu mine si familia mea.
Federico: Imi pare rau, nu stiam.
Eu: Nimeni nu stie.
Federico: Nici macar Rares. Din cate am observat, sunteti foarte apropiati.
Eu: Nu. Eu si cu Rares suntem doar prieteni. Suntem colegi de multa vreme. Si am format o frumoasa prietenie.
Federico: Inteleg. Stai calma. Andreea va fi bine.
Cand ma uit spre Andreea o vad deschizand ochii. Federico cheama doctorul si o verifica. Doctorul iese din salon si zambeste.
Eu: Ce s-a intamplat?
Doctorul: Este bine. Perioada de criza a trecut. O vom muta intr-un salon obisnuit. Spune doctorul si pleaca.
Federico: Ti-am spus ca va fi bine! De fericire il imbratisez pe Federico fara sa imi dau seama ce fac. Dupa cateva secunde ii dau drumul.
Eu: Imi pare rau!
Federico: Nu-i nimic!