Part.2

7 0 0
                                    

Din perspectiva lui Miriam

Cand ma aflu in spatele lui observ sa se intoarse dupa mine privinu-ma. Poate chiar e nou.

Dupa o zi unga la scoala ma indrept spre casa insa cu frica ca acei caini turbati ma vor ataca dinou.

Asa ca nu o sa ma mai intorc o vreme acasa pe acea straduta asa ca ma duc pe principala chiar daca o sa-mi ia vreo doua ore sa ajung acasa. Nu risc sa fiu mancata de caini.

Cand ajung acasa mama se pregateste sa plece.

Ma: Buna scumpo e timpul sa-mi iau pauza de la serviciu asa ca am sa iau putina vacanta intr-o calatorie, as fi vrut sa te iau si pe tine insa tu ai scoala. Stai linistita eu cred ca o sa te intelegi bine cu dadaca.

Eu: Mama...

Ma:...a si sa nu uiti sa fi cuminte...paaa.

Eu: bine, pa.

Intru in casa ma duc la etaj unde e camera mea, ma schimb apoi ma duc jos unde ma astepta sevitoarea.

Srv: buna Miriam, ce doresti sa mananci ?

Eu ii spun ce doresc ea imi aduce de graba mancarea, eu mananc, apoi dupa ce termin o intreb pe servitoare.

Eu: Olfy a primit mancare.

Srv: Da !!! De doua ori astazi !

Eu: Foarte bine. Cand va veni dasdaca.

Srv: pe seara.

Eu: aha.

Dupa ce termin ma duc afara in gradina cu Olfy.

Eu: Olfy, cum crezi ca va fi dadaca, il intreb insa el continua sa-mi linga degetele.

Fiind ca e o zi de vineri, tot ce fac e sa stau...chiar ma plictisesc. Ma gandesc la acel baiat cu care m-am ciognit astazi oare cine e, avea o privire....atat de frumoasa avea ochii albastri, parca atunci cand il priveam in ochi ma scufundam in ei. Baiatul acela are ceva special.

Cum ma gandesc la el incep sa adorm.
Cand ma trezesc observ ca afara e seara, dadaca trebuie sa fi ajuns. Nici nu apuc sa ma ridic din pat ca aud vocia servitoarei.

Srv: Miriam, vino jos !!!

A nu dadaca cred ca a ajuns, ma indrept jos, iar acolo vad o femeie inalta cu parul blond si cret si se uita in ochii mei cu aceiasi privire calda ca a baiatului de astazi, avea exact aceiasi ochi albastri ca a lui.

Dadaca: Buna Miriam, eu sunt Arina poti sa-mi spui Ari. Eu sunt dadaca de meserie. Incantata de cunostinta.

Eu: Buna ! Spun eu apoi ma intorc.

Ar: hei Miriam, nu te intoarce, am sa-ti dau ceva.

Eu ma intorc la femeia dadaca pe nume Arina iar e imi da o prajitura de magazin. Eu o iau in mana ma uit cu dispret la ea apoi ma duc in bucatarie unde o arunc la cos.

Ma duc in camera mea si incep sa ma gandesc la acea dadaca, de care nu voi scapa timp de o luna. Dar ce mi s-a parut bun la ea erau ochii. Dadaca bate la usa si ma indreaba daca pot sa intrtu eu ii spun da.

Ar: uite Miriam, stiu ca nu par cine stie cine, dar eu m-am mutat in orasul asta cu fiul meu definitiv de oare ce am fost chemata aici pentru tine, iar locul de unde locuiesc eu e la un ocean departare.

Cand am auzit ca povesteste ca are un fiu cu care s-a mutat aici din start m-am gandit la cel baiat cu care m-am ciognit.

Eu: stai, dar unde locuiti ?

Ar: In Anglia, asa ca speciar pentru tine, bine nu doar pentru tine am venit aici in New Jersey.

Eu am ramas putin uimita de ce a spus femeia, am vrut din toata inima s-o intreb de baiatul ei insa mi-a fost rusine.

***

Era o zi frumoasa si insorita de duminica, doamna dasdaca manca cu mine la masa.

Ar: Miriam, am sa-ti spun ceva, pot.

Eu: desigur !

Ar: azi fiul meu Angel va veni aici putin, sper sa va imprieteniti, el e nou aici si nu are nici un prieten.

Eu am ramas putin uimita insa stieam ca fiul acestei doamne pote fi ori cine, insa posibil sa fie acel baiat special.

Eu: ok, cand va veni ?

Ar: peste o ora.

Inima mea batea cu putere, il asteptam pe baiat, cu sufletul la gura.

Se pare ca a sosit bate la usa unde mama lui ii spune a ai venit ce mi-ai adus. Eu eram in living nu stieam ce sa fac, asa ca stateam pe canapea asteptand surpriza, dadaca intra in living, cu o punga cu mancare in mana spunand.

Ar: Haide vino.

Cand ma uit vad un barbat inalt ce intra in living, nu, nu e el.

Ar: Bun Corys cum a fost, mersi ca mi-ai adus mancarea.

Co: cu placere...o sa va fiu mereu la ajutor cu mancarea, puteti sa-mi comandati cat vreti, dar acum nu pot sta trebuie sa plec mai am si alte livrari.

Ar: bine.

Omul pleca dar eu intreb confuza.

Eu: dar nu acela era baiatul vostru.

Ar: nu, baiatul meu nu a sosit inca.

Dupa spusele Arinei, suna cineva la usa, asta sigur e baiatul dadacei.

Ar: vin acum, a fiule, ai venit ce ma bucur, haide.

Pe usa intra Arina si baiatul ei care era chiar acel baiat cu care m-am ciocnit la scoala, dinou avea acea privire.

El vine spre mine se aseaza pe canapea langa mine. Iar dadaca a plecat, am ramas doar noi doi.

El???: Buna, ma numesc Angel, te-am mai vazut odata la scoala, cred ca atunci ne-am ciognit, as vrea sa-mi cer scuze.

Eu: Buna eu sunt Miriam, da e adevarat ca ne-am ciognit, dar nu e nimic.

An: cine e el, spuse Angel uitandu-se la Olfy

Eu: El e Olfy !

An: Wow, e lafel de frumos ca si tine...

Eu: Ce !!!

An: A nimic, am vrut sa spun ca e lafel de frumos ca si casa, adica am vorbit cu casa ta.

An: A nimic, am vrut sa spun ca e lafel de frumos ca si casa, adica am vorbit cu casa ta

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Casa lui Miriam

Eu: aha, pai mersi.

An: Imi place orasul unde locuiesti. Apropo eu am 16 ani, tu ?

Eu: 14.

Angel se uita la mine lung as putea zice ca ar face asta ore in sir. Dar eu intrerup tacerea.

Eu: vrei ceva de gustare, sa ne uitam la un film.

An: da !

Asa, cam atat dragilor, nu uitati shere, vot si coment daca va place povestea pana acum.

O puștoaicaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum