Aceasta este povestea unei fete, care e rebela, pana cand un baiat apare in viata ei si o schimba complet. Intre cei doi infloreste o dragoste mare.
Daca vreti sa aflati mai multe despre poveste, cititi cartea si nu o sa regretati ⬅⬅⬅
Ma: Ok, dar acum e timpul sa te culci maine te duci la scoala si vei avea o zi lunga...iar asta e valabil si pentru tine Angel !!!
Eu: Ok mama plec...pa Miriam...!!! (Ii spun zambind usor)
Mr: Paa (imi spune si fuge sus la camera ei fara sa se uite inapoi, fata asta pare sa-si fereasca mult privirea de mine, iar eu o privesc ca prostul incontinuu).
PerspectivaluiMiriam:
Fug repede in camera mea si simt ca sunt mai fericita ca niciodata, pur si simplu nu am stiut pana in ziua de astazi ce e fericirea cu adevarat...imi fac rutina de seara, fac un dus cald si bun, apoi ma pun in pat gandinduma la el si adorm usor...
Sosi si ziua urmatoare in care alarma de la telefon ma trezii din frumosul pui de somn, ma ridic repede imi fac patul si rutina de dimineata ma spal pe dinti pe fata pe maini, mananc micul de jun si pornesc spre scoala...
Ca intotdeauna, nimic special, intru in clasa spun miata, insa deabea se aude un chicotit de miata sau buna...colegii se comportau urat si distant cu mine...ei asta e sunt obisnuita. Ma pun in banca mea cuminte si astept sa intre profesorul la ora.
Sosi si pauza, ma ridic din banca si ies afara nerabdatoare sa-l vad pe Angel. Il vad si e impreuna cu niste baieti draguti ca si el, si pare sa fie vesel cu ei impreuna in grup, se pare ca si-a facut foarte repede prietei.
Deodata de intoarce catre mine, iar eu indiferenta ca sicum nu l-as fi vazut ma intorc de la el, isa o mana grea ma atinge pe umar iar eu cu suvitele negre si rebele ca intotdeuna imprastiate pe fata, ma uit la el cu ochii sclipitori si un zambet involuntar imi apare pe fata...
El imi zambeste cu toti dinti iar in sparele lui se aflau doi baieti care la scoala tot timpul ma injurau...
Jek: Hei ciufulito, esti prietene noului nostru amic de gasca ?
Eu: nu...aaa sunt doar ingrijita de mama lui casre imi este dadaca pana cand se intoarce mama mea acasa ...
Ag: Cum sa nu fim prieteni Miriam...
Eu: ...pai deabea ieri ne-am cunoscut !
Ag: stiu asta dar tot vom fi prieteni..
Eu: Nu, nu pot (spun si fug foarte repede ma lovesc de cativa copii) si ma ascund dupa o cladire lasand lacrimile triste sa-mi curga pe fata...stau asa o vreme
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
il aud pe Angel si pe Karon si pe Jek strigandu-ma, insa eu nu ma dezvelesc continui sa plang, si sa plang si sa plang, dar vocile lor se aproprie...iar o teama in suflet imi apare, ma vor gasii ce sa fac, la cladiria dupa care m-am ascuns in spate vad o usa care e deschisa din fericire, ma ascund repede in incapere unde era o centrala pentru scoala primara nu era nimeni acolo asa ca ma puteam ascvunde pana cand eram sigura ca baietii au cergetat locul, din fericire cautase usa care eu am incuiat-o, ma uit pe geam si vad ca omul care era responsabil cu centrala vine, trebuia sa ies.
Am auzit ca se suna de intrare, am decis sa ies di ascunzatoare si sa intru la ore si sa nu mai ies in pauze.
Sosii si timpul sa plec acasa, sunt sigura ca Angel si noii lui prieteni care ma injura, ma vor cauta, iar eu chiar nu stiu ce sa mai fac, cred ca Angel imi va ajunge dusman, cred ca e imposibil sa fiu prietena cu el daca noii lui prieteni sunt Jek si Karon...
Cred ca pana la urma nu voi avea nicioadata prieteni si voi ramane mereu fata emo.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Ajung acasa sunt trista, si deprimata imi mananc pranzul fara sa-i mai comentez ceva la servitoare ca iar a lasat bucatareasa ca imi gateasca ceva inainte sa ajung de la scoala si sa-i cer eu ce vreau... Ma mancnc si ma duc in camera mea si dorm...
