Suflete Pereche

#13

Pov.Mira:
Mă trezesc dimineață cu o durere de spate . Am dormit pe jos iar  Aiden a acaparat tot patul. Dacă o să mai dormim împreună o să comand un pat de zece persoane. Mă ridic de jos și mă uit la el. Mă urc pe el și încep să-l zgudui dar nu se clinteşte.
---Aiden... șoptesc eu dar nimic.
La un moment dat urlu :
---Aiden!
Şi.... nimic .Off! Lasă că ți-o iei tu!cobor repede jos și iau o punga cu gheață din congelator. Pe drum spre camera lui  Aiden dau de Horus.
---Mira, ce faci cu aia? Te-ai lovit? Te doare ceva?
---Nu ,e pentru Aiden.
El ridică o sprânceană dar nu    mai zise nimic . Ajunsă în camera îl văd pe Aiden sărutând podeaua. Oftez și mă apropii de el . Desfac punga și o torn peste el . Deodată începe să urle și fuge spre baie unde dă drumul la apa fierbinte și se baga sub duș.  După ce iese se apropie de mine cu o privire amenințătoare.
---Ești nebună! De ce ai făcut asta? Te omor!
Când îl aud o iau la fuga spre ușă. Dar ma prinde și mă lipește cu spatele de pieptul lui .Începe să îmi sărute gâtul. Îmi place dar tot sunt supărată ca ma trântit pe jos în timpul nopții. Atunci îmi vine o idee. Îmi deschid aripile iar el cade pe jos din cauza apariției lor bruște.  Încep să râd când îl vad roșu de nervi și plin de fulgi.
---Nu e amuzant! Ești rea! Zice el ca un copil mic.
Încep să râd și mai tare și plec la masă. Acolo erau Horus și cu Alexia ce erau îngropați în hărti  și reviste .
--- Astea sunt frumoase!  Zice Alexia
---Dar astea sunt prea mari! Zice Horus.
---Ba nu!Sunt...
---Ce faceți?  O întrerup eu.
---Pregătim florile , meniurile și restul lucrurilor pentru nunta voastră.  Zice Horus vesel.
---Și pentru încoronare! adaugă Alexia.
Am simțit că îmi fuge pământul de sub picioare.
---N-nuntă ?î-încoronare?  Eu cu Aiden?
---Da. Dacă tea acceptat Atunci trebuie sa le pregătim din timp.
---Dar...
---Noi nu ne vom căsători încă! Zise Aiden răsărind din spatele uși ca un ghiocel.
Eu răsuflu ușurată.  Măcar cu asta suntem de acord !
---Nu fără să  apucăm sa invităm toți zeii personal.Continua el.
Ce ? Nu! Sunt prea tânără să mă căsătoresc! Off ,pe cine păcălesc.  Mi-e frică de faptul ca va trebui sa conduc! Dacă nu reușesc! Dacă....
---Tu nu va trebui sa faci nimic . O sa ma ocup eu de tot.zise Aiden.
---Ce!? Tu îmi poți citi gândurile! Ah, de acum îmi pun barieră.
---Haide! Îmi plăcea să ascult ce gândeai. Mai ales când spuneai ca sunt frumos și sa ști ca nu te contrazic,  chiar sunt minunat.
Am plecat afara ,nevrând să mă ascult discursul lui " modest". Ce enervant ești,  Aiden!
"Dar de asta îl iubești! "Zise Lupoaica mea.
"Mai taci!  Nu am chef de tine acum!"
"Ce ți-am făcut? O,fi atentă! "
"Ce? La ce să fiu.."
Mă trântesc de un corp tare . Îmi ridic privirea pentru ca omul ăsta e foarte înalt. Subliniez: nu sunt pitică ci el e prea înalt.
"Pitică neatentă "
"Taci!"
---Scuzați-mă!  Zise el rece aruncându-mi o privire dură.
---Nu , eu am fost cam neatentă. Iertați-mă!
---Eu sunt regele vampirilor. Mă numesc Alexander .
Doar Alexander? Și de ce e așa supărat?
---Eu sunt...
---Ea e viitoarea mea soție și viitoarea conducătoare a pământului! Zice el rece dar parcă mândru.
Cei doi își arunca cate o privire  amenințătoare și se îndepărtează unul de altul. Tipul ăsta e înfiorător! Și cum reușește Aiden să apară asa? Mă urmărește?  Îmi desfac aripile și încep sa zbor. El vine după mine. Încep să îl pierd zburând rapid,în zigzag și tot nu reușesc.  Mă opresc iar el se trântește de mine  dar eu nici nu ma mișc.
---De ce mă urmărești?
---Pentru ca nu mai are cine sa te păzească deoarece paznici au renunțat la tine după ce te pierdeau atât de des.E greu să te ți după tine.
--- Paznici?  Pana la urma mi-ai pus paznici?
Mă enervez și prind viteza . Am ajuns la pădurea de lângă vechea mea haită.  Intru în ea încercând să-l pierd pe Aiden. Alergând simt o mana pe umărul meu ce mă trage spre un copac. Sunt trantită cu spatele de copac. În fața mea se afla un bărbat cunoscut. Era Alexander.
Ce cauta aici?
---Ce cauți pe teritoriul haitei supreme? Întreb repede.
---Taci! Zice și mă prinde strans de încheieturi .Icnesc de durere . Mă trage după el ca pe o cârpă.
---Unde mergem?
Nu spune nimic și merge în continuare . Ași putea să-l bat și să plec dar sunt curioasa unde vrea să mă ducă. După ceva timp ne oprim. În fața noastră se afla o lupoaica rănită.  O cunosc! E Tania , e una din luptătoare de la fosta mea haită.  De ce m-a adus aici?
---Vindec-o!zise el .
Ce ? De ce vrea sa fac asta? De ce n-o lasă așa? Stai, eu am puteri de vindecare?
---De ce?
---Doar fă-o! Se răsteşte el.
Nu cred ca are voie sa se rostească la conducătoarea lui. Dar nu contează.  Mă uit puțin la el și după la ea . O privește cu iubire? Sunt suflete pereche! Regele vampirilor și cu un vârcolac? E o combinație ciudată și destul de nepotrivită dar cine sunt eu sa judec.
---Dar nu cred ca pot.
---Ba poți!  Știu ca ficele lunii au puteri de vindecare!Trebuie sa poți!
Mă uit surprinsă la el. Dar nu știu.
" îți arăt eu cum!"Zise Lupoaica mea.
"Ştii cum? De ce nu mi-ai spus"
"Nu ai întrebat."
Mă apropii de lupoaica și îmi pun mâna pe rana ce sângera pe burta ei. Mâinile încep să-mi strălucească și rana începe sa se închidă.  Încurand rana era vindecata dar chestia asta cu vindecarea mi-a luat multa energie.Ma ridic și plec lăsând-o pe Tania în brațele lui Alexander.
Încerc să zbor înapoi dar simt ca îmi cad aripile . Deodată privirea mi se întunecă și simt ca pierd altitudine. Cineva mă prinde de talie iar eu leșin.

Hei piticilor!  Sper ca va place ce am scris aici ! Nu e cine știe cine ce dar nu prea am timp.