Capitolul 2.

4.2K 170 175
                                        

♥Fără sa mai prelungesc preludiu, va urez spor la citit!♥

Îmi trage bluza peste cap și degetele lui calde îmi mângâie abdomenul. Înăuntrul meu se da o luptă și nu știu dacă sa îmi ascult inima sau corpul care reacționează nerușinat la fiecare atingere, ca un instrument fin acordat. Cu mâinile tremurânde îi desfac nasturii cămășii, fără să întrerup sărutul. Îmi desface nasturele de la pantalonii scurți și scăpa imediat de ei. Vreau sa mă acopăr rușinata, dar mă oprește cu un sărut umed pe gat. Vreau sa mă opresc, știind ca totul este o greșeală, dar hormonii au alte planuri. Se ridica de pe mine și mă devorează din priviri, arzându-mi pielea dezgolita. Își plimba încet degetul mare pe gura mea, apăsând ușor buza plina de jos pe care o simt tremurând. În acel moment am simțit pofta în ochii lui și m-am simțit dorită după mult timp.

-Ești frumoasă! spune el și ma sărută umed pe gât coborând cu săruturile pana la sâni umflați de dorință.

Ii eliberează din strânsoarea sutienului și îi tachineaza pe fiecare, mușcând și sugand sfarcurile întărite până la durere. Mușcăturile se întețesc și gem când îmi simt sânul drept în gura lui pofticioasa. Aplica același tratament și celui stâng, coborând încet spre zona mea intima ce ardea de nerăbdare. Buzele lui experte evită din adins zona fierbinte dintre coapse, eu oftând nemulțumită. Își continuă preludiul pe toată lungimea picioarelor mele și îl aud gemând înfundat, soptind:

-Ce piele fina ai... mă inebuneste parfumul tău...

Se ridică din pat, prinzându-mi picioarele în mâinile lui și lipindu-mi tălpile de pieptul lui încordat. Îmi presară săruturi umede pe glezne și un fior mă cuprinde. Plăcerea pe care o simt e de nedescris, atingerile tandre și săruturile umede lipsind cu desăvârșire din acțiunile lui Josh, care nu știa decât sa mă penetreze brutal. Nu am crezut ca voi simți vreodată acele gesturi și chiar dacă îl cunosc de atât de puțin timp inima mea are speranță, dar nu ar mai rezista la încă un strop de suferință.

De mica am tânjit după gesturi tandre, inima mea putând fi mințită și înșelată cu ușurință. După moartea părinților mei, m-am refugiat în primele brațe deschise, ce mi-au promis protecție veșnică, dar care a durat numai doi ani. O veșnicie nu înseamnă decât doi ani și cu siguranță protecție nu înseamnă suferință.

O lacrimă îmi alunecă pe obraz, dar este culeasa cu tandrețe de buzele pline ale lui Aiden.

-Te-am rănit? întreabă el îngrijorat.

-Nu... spun eu șocată de atitudinea lui blândă. Doar promite-mi ca nu mă vei răni... niciodată... șoptesc eu, însă realizez ca acest lucru e stupid. "Mă cunoaște doar de câteva ore...". Nu e neapărat... încerc sa repar prostia pe care am spus-o, dar mă întrerupe.

-Promit! spune și mă sărută tandru pe buze.

Zâmbesc și îi răspund la sărut, tragandu-l ușor de par. Aceasta promisiune spusa la repezeală îmi dăduse încredere și așa aveam o mica garanție ca nu mă va părăsi mâine. Mârâie înfundat, dar se oprește și se uită serios la mine.

-Nu vreau sa ne grăbim...

Chiar dacă sunt convinsa ca fac cea mai mare greșeală, continui sa îmi ascult corpul și, încurajată de promisiunea lui, vreau sa dau uitării ziua aceasta. De aceea nu mai îl las sa continue ca îmi înfig degetele în parul lui negru, ciufulit și îi aduc din nou gura peste a mea. Micile mele oftatul de plăcere se transforma în gemete înfundate când continua ce începuse mai devreme. Săruturile umede coboară pe pielea mea încinsă de dorința și mă arcuiesc involuntar când depune un sărut pe chiloții mei din dantelă. Imi tachinează feminitatea prin dantela subțire și trage ușor în jos de elastic. Scapă imediat de ei și mă rușinez când realizez ca sunt complet goală în fața unui necunoscut. Acel moment a readus remușcările și am realizat ca eu nu sunt așa, o fata ușoară care este mituita cu plăceri interzise. Ii întâlnesc privirea arzătoare și mă pierd în negrul intens al ochilor lui. Îmi împing soldurile spre el, intr-o invitație muta și îl aud mârâind înfundat. Zarurile au fost aruncate și nu mai este cale de întoarcere. Înghit în sec când văd ca a scăpat și el de boxeri, dezvăluind o bărbăție imensa. Îmi mușc involuntar buza și închid ochii când îi simt capul poziționat la intrarea mea. Respirația mi se accelerează și mă simt ca un prizonier înainte de executare, regretând tot răul pe care l-a făcut.

Autostop (+18)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum