After Undertale

Recapitulare

Revin cu lucrurile Charei apoi ma asez lângă ea.
Eu: hey...tu stii cum sa îți folosești determinarea?
Chara: oh da. M-au învățat părinții încă din prima zi de când am căzut in Underground... De ce?
Eu: si Asriel la fel?
Chara: da, doar era mai bun ca mine...dar de ce intrebi?
Eu: cum voi imi aveți o parte din suflet...Daca voi avea nevoie de toată determinarea pentru..
Chara: pentru ce ?
Eu: am mintea destul de vraiște ,nu mă baga in seamă...
Chara: pari mai mult tulburată.
Eu: pai da...din octombrie mă mut la oraș fără voi, cu doar o parte din sufletul meu...și mai e și...
Chara: ce? Nunta? Copilul meu? Sans?
Eu: da...toate astea.
Chara: Alphys si Undyne au scris pe invitație ca oricum o vor face înainte de octombrie.
Eu: stiu dar...se petrec lucrurile atât de rapid si eu nu am timp nici sa respir din cauza asta.
Chara: oh.
Eu: tot ce pot face este sa ma bucur de ce am înainte sa plec.
Chara: hmm...da.
Eu*mă ridica* Hei Chara...
Chara: da?
Eu: cred ca mama ar fi foarte bucuroasa sa afle ca va avea in nepot.
Chara: sper. Unde pleci?
Eu: la Grillby. Vreau să uit deocamdată de tot.
Chara: fie.
In drum mă uit in jur sa văd ce se întâmplă. Sunt atât de preocupată de mine ca nu apuc sa ma uit in jur. Lumea e fericită... Grillby's era la ora închiderii așa ca nimeni nu mai era acolo decât însuși el.
Pe fundal se auzea televizorul pe MTT Tv dezvăluind știrile de azi:
Mettaton: iar acum se anunță ca muntele Ebott este in reconstruire! Ati auzit bine oameni buni! Dar nu ma refer la muntele propriu-zis, ci la Underground ce va fi un muzeu uriaș, un oraș ce va ajunge mitic dar destul de vizitat! Burger Pants, ai legătura.
BurgerPants: ma aflu aici la intrarea in Underground, aici se va aduce o echipă de ingineri ce vor construi un lift până jos. Acest proiect, costisitor însă, va dura ani de zile pentru a se asigura , muncitorii, că nu vor deranja mediul înconjurător sau clădirile vechi. Deocamdată se cercetează locul pentru a se asigura ca e perfect sigur pentru oameni si monștrii.
Mettaton: mulțumesc Burger Pants. Iar acum emisiunea voastră preferată! La vorbă cu Mettaton, invitatul special, sunt eu, METTATON!
Grillby inchide tv-ul destul de iritat in timp ce eu mă pun la bar.
Grillby: acest Mettaton...este atât de fals. Am văzut "artiști" mai buni ca si el. Oamenii ăștia sunt mai buni in comparație cu el...
Eu: și așa eu ma uit la el doar pentru știri. Ma bucur ca in sfârșit proiectul este început.
Grillby: da, intradevar. Este un pas mare pentru noi in omenire. Cu ce ai vrea sa te servesc?
Eu: ummm...nu stiu. Ceva tare de băut.
Grillby: imediat vine ketchup-ul.
Eu*rad* glumești?
Grillby: chiar deloc.
Eu: bine fie... Sans nu mai vine pe aici?
Grillby: de ceva vreme nu. Mă simt foarte singur, știi... Fiica-mea a fugit cu prietenul ei la oraș, Sans este ocupat cu ale lui...si doar domnița Muffet mă mai vizitează.
Eu: Muffet vine aici?
Grillby: deobicei. Protecția consumatorilor nu o lasă sa țină păianjeni in bucătărie, si se simte si ea la fel de singura când vine vorba de pauza de masă.
Eu: oh, ce drăguț. Ati fi un cuplu drăguț.
Grillby: oh nu. Nu,nu. Am o fiică, nu aș putea...
Eu: faci cum vrei.
Grillby: crezi ca ar accepta sa ies cu ea?
Eu: nu stii până nu intrebi.
Grillby: poftim ketchupul.
Eu: hmm... cred ca il voi lua la pachet *întind banii* stiu ca sunt mulți. Dar cred ca am destule datorii.
Grillby: ...chiar esti un om de cuvânt nu e așa?
Eu: mă străduiesc. Mersi .
Grillby: Si eu, pentru sfat.
O iau la picior spre casa scheletelor. Multe rafale de lumina ieșeau de acolo.
Sans: STAI PAPYRUS! CONTROLEAZĂ-L
Papyrus: ACUM IL STĂPÂNESC.
Sans: NU PARE. ÎNCEARCĂ SA FOLOSEASCĂ ATACUL SPECIAL.
Papyrus: IMEDIAT
Sans: NU PE MINE.
Chiar nu imi place cum sună.
Eu: ce se întâmplă?
Sans: FEREA!
Ma dau intr-o parte si milimetric trece atacul Gaster Blasterului lui Papyrus. Intr-un final dispare ,sau cum spune Sans, dezactivează modul.
Sans: cât pe ce...mai ai nevoie de antrenament . Dar intr-un loc mai sigur.
Papyrus: eu mă duc sa dorm...
Pe fata lui se citeste traumatizarea.
Eu: l-ai obosit nu glumă.
Sans: da...destul. Cu ce vânt pe aici?
Eu: pai am trecut la pe la Grillby, si ti-am luat ceva.
Sans: oh...ummm. Chiar nu trebuia sa se deranjezi.
Eu: e ketchup doar.
Sans: o sa il pun in frigider...
Eu: m-am gândit si...
Sans: hm?
Eu: as vrea si eu sa aflu cum fac monștrii un copil.
Sans: e târziu, Frisk. Du-te acasă.
Eu: mi-a spus si Chara. Din cauza asta e însărcinată.
Sans: ...cu Asriel?
Eu: da...eu sunt singura care stie.
Sans: lasă-mă sa înțeleg. Vrei sa aflii ce fel se fac puii de monștrii?
Frisk: nu ar strica sa aflu pentru viitor.
Sans: stai ce ma scuzi. Poftim?
Frisk: oh haideee~
Sans: nu stiu ce faci de intrii in călduri așa, copile, si nici nu vreau sa aflu.
Frisk: te rog...
Sans: fie. Dar nu până la capăt . Altfel.
Frisk: da, știu. Nu aveți protecții sau ceva de genul pentru...
Sans: nu cred ca exista. Acum taci.
Frisk: b-bine.
Mă pune pe masa din bucătărie. Eram atât de aproape unul de altul ...puteam sa ii simt...
Sans: Sufletul.
Eu: eh?
Sans: sufletul tău Frisk.
Părea atât de serios. Ca un doctor ce se concentra pe o operatie.
Sans: o iau ușor. Știu ca sufletul tău nu este intreg cum ar trebui.
Eu: bine...
Sufletul imi apare in dreptul pieptului si al lui la fel. Erau atât de aproape una de alta. Le puteam simți ca și cum ar fi defapt....
Încep sa respir mai greu in timp ce sunt frecate una de cealaltă. Nu pot spune cum mă simțeam. Era ca si cum ar fi defapt...
Cele două suflete se combină. Una in cealaltă.Eram in călduri. Combinarea asta mă excita parcă intr-un alt mod ca si cum ar fi defapt...
Eu: mai repede...mai tare *gem*
Da. Sex. Este sex. Altfel de sex. Dar sex. Doar ca nu trebuia sa fiu dezbrăcată ca sa ma pot simți goală.
Facea tot ce i-am spus. Dumnezeule. Atât de murdară mă simțeam. Inainte sa mai spun ceva, Sans separă sufletele, din ambele curgând ceva ce se risipea in aer.
Eu: ce este...*gâfâi*
Sans: lichidul vieții pentru noi...*gâfâie* ... Mai aveam puțin si mă însărcinai.
Eu: este posibil așa ceva?
Sans: la unii monstrii nu exista gen. Când se combină sufletele, se poate decide cine va avea copilul, prin "a conduce" , cum spuneți la voi.
Eu: oh...*gâfâind*
Sans: ne vedem mâine dimineața, pustoaico *iese din bucătărie*
Eu: da... mâine.
Imi pun mâna pe piept si rămânând așa pentru ceva vreme in bucătărie. Ce se întâmplase?