Capitolul11

2K 106 3
                                    

      -Ema, ce se intampla cu tine? ma intreaba Adam .

     Acum chiar nu stiu ce sa ii zic. Nu se intampla nimic iesit din comun ,dar el nu intelege ca nu te poti simti perfect intr-o zi in care ai fost inselata.

     -Nimic.spun eu. Vreau doar sa mergem la filmul ala ,ok?

    -Bine,dar asta dupa ce vei manca, spune Jain.

    Vad cum mi se pune in fata o farfurie plina cu paste, asa ca imi dau seama ca imi este putin foame.

     Dupa ce am terminat, am plecat cu totii spre Cinema, unde baietii ne-au lasat pe noi sa alegem filmul. Jain a optat pentru unul de dragoste,insa eu am zis pas. Regret enorm, fiindca acum iata-ma in fata unui ecran pe care se deruleaza cel mai infricosator film din cate am vazut pana acum.

     Observ ca intr-un tarziu se termina si ma ridic de pe scaun inca speriata al naibii de tare.

     Iesim din cinema si ne despartim de Matthias si Jain, plecand spre casa.

     Nu spunem niciunul nimic fiindca eu sunt foarte obosita ,iar Adam se concentreaza la drum.In cele din urma ajungem acasa. Intru si ma asez pe canapea deoarece am o durere de cap cumplita .

   Adam Pov.

     Nu stiu ce se intampla cu Ema. Este clar ca nu e bine deloc. Nu mananca ,nu bea, nu are chef de nimic...As vrea sa vorbesc cu ea , sa ii spun adevarul despre ce i se intampla, despre faptul ca ea este de fapt un...

      -Adam, avem ceva pastile pentru durerea de cap? intreaba ea in timp ce vine din bucatarie ,tremurand din toate incheieturile.

       -Da, raspund eu. Verifica in dulapul de la baie.

      M-as duce chiar acum ,as lua-o in brate si i-as spune ca nu este nimic in neregula cu ea, ca tot ce se intampla cu ea este normal,i-as explica totul , cum a ajuns in aceasta situatie ,ca...dar imi este frica sa nu o pierd.

     Urc in camera si o gasesc in pat, invelita pana la gat .

     Ma asez langa ea fiindca ,desi stiu ce se intampla, imi este frica sa nu pateasca si alte lucruri.O mangai pe spate si ii soptesc ca totul va fi bine.Incet ,ii simt capul cum se ingreuneaza, semn ca a adormit.Ma ridic usor si cobor pe terasa din fata casei .Imi aprind o tigara si las fumul sa imi invadeze plamanii. Nu fumez decat atunci cand sunt stresat sau pur si simplu vreau sa ma eliberez de unele ganduri. Imi aduc aminte de mine acum cateva luni,inainte sa o  rapesc pe Ema.

       Schimbam femeile in fiecare seara, participam la curse ilegale si beam mai tot timpul. Eram un nimic .Fata asta m-a schimbat atat de mult...Recunosc ca prima data cand am vorbit cu ea ma gandeam sa o resping sau pur si simplu sa i-o trag si apoi sa o omor. Tatal meu chiar a avut dreptate cand vorbea despre suflete pereche. Niciodata nu credeam acest lucru,pana cand mi-a bagat mintile in cap si am terminat cu toate tampeniile acelea, incepand astfel sa planuiesc rapirea Emei. 

      Mai trag un fum din tigara aprinsa si zambesc usor la gandul ca am fost atat de idiot. Ma ridic si ma indrept spre camera fiindca este ora 2:30 noaptea. 

      Odata ajuns in camera ma asez pe pat si incerc sa adorm tinandu-mi micuta in brate.

   Dimineata, Ema Pov. 

   Ma trezesc cu o senzatie de frig  si trag patura mai tare pe mine. Ii simt mana lui Adam pe talia mea ,aceasta conferindu-mi o senzatie de siguranta. Ma uit la el si vad ca are cateva cearcane,semn ca a adormit destul de tarziu.

    Ma dau jos din pat si incerc sa imi mentin echilibrul. Ma sprijin de noptiera ,iar apoi imi iau pe mine un halat pufos . Cobor la bucatarie si imi fac un ceai. Caut intre timp un serial pe laptop si ma asez pe canapea urmarindu-l. Incerc sa ma preocup de film ,ignorand  frisoanele si durerea de cap. Aud pasi pe scari si il vad pe Adam cum coboara. Vine spre mine si imi da un pupic pe frunte ,iar apoi imi spune:

         -'Neata,iubito ! Te simti mai bine?

         -Nu prea...spun eu. Ma doare capul si imi este frig.

     Se asaza si el pe canapea ,apoi ma ia in brate.

          -Uite...trebuie sa iti explic ceva ,dar promite-mi ca nu te vei supara. Da? ma intreaba el,iar eu dau din cap aprobator. Te simti asa fiindca ...va urma 

  

     Buna ,buna! Deci vreau sa imi cer scuze fiindca nu am mai postat,dar pur si simplu am avut nevoie de un fel de pauza. De acum ,voi posta doar joi si sambata fiindca nu prea am timp restul saptamanii.Vreau sa va multumesc enorm de mult fiindca am ajuns doar datorita voua pe locul 17 in varcolaci. Cand m-am apucat de aceasta carte,nu ma gandeam ca va fi atat de apreciata.

     Lasati-mi in comentarii parerea despre acest capitol,insa eu cred ca este cam  scurt. 

    Ma gandeam ca la 300 de lecturi sa facem Intrebari si Raspunsuri (Q&A) ,asa ca lasati-mi si intrebari mai jos.

             Pupici♥♥♥

Îndrăgostită de AlphaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum