Capitolul 8

7.5K 544 5
                                    


    Jacob mă privește atent în timp ce eu ii povestesc totul . Ii spun despre Alex, despre cum ne-am cunoscut și am devenit o familie. Ii spun despre Izzy și despre accidentul lui Alex . Ii spun de tot ce am îndurat după. Ii spun de suferință și ii spun de momentele in care imi doream doar că tot să se termine dar apoi imi aminteam că o am pe Izzy și că trebuie să lupt pentru ea . Ii povetec și despre datoriile pe care le am și faptul că nu știu ce să mă fac . El mă ascultă în liniște .
-Deci, ai nevoie de bani ?
-Cam așa ceva .
- Deci ai nevoie de un nou servici .
-Da. Doar că nu știu ce voi face cu Izzy .
Tace o clipă apoi se lasă spre mine și zâmbește:
-De fapt am eu o idee . Ce zici de o slujbă la ferma mea ?
-Ce? Nu trebuie să îmi oferi ceva de lucur doar pentru că ți -am povestit toată astea .
-Nu de asta ți -o ofer . Am nevoie de ajutor.
-Și cu ce te-aș putea ajuta eu ? Nu mă pricep la plante și nici la animale .
-Nu contează. Eu am nevoie de o secretară.
-O secretară?
-Da. Adică de cineva care să îmi scrie programul pentru ce livrări am de făcut . În plus vreau să deschid un restaurant așa că am nevoie de cineva să mă ajute să hotărăsc cum să îl decorez. Și tu pari persoana perfectă pentru asta .
  Face semn spre picturile mele de pe pereți.
-Nu știu ce să zic....
-Izzy poate să stea acolo cat timp tu lucrezi . Așa o să o ai aproape și o să poată să se joace pe unde vrea. Poate chiar să calărească.
   Știu că pe Izzy ar încânta -o asta :
-Cu cât mă plătești?
-500 de dolari pe saptamana!
-S-a făcut!
Batem palma și când mâna mea o atinge pe a lui e ca și cum m-aș fi agățat de un colac de salvare .

Recunoaște, mă vrei ! #Finalizată Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum