Capitolul 23

9.6K 518 40
                                    


          Teresha

     Ultimii doi ani au trecut atât de repede , au fost ca vântul de vară, cald și plăcut . S-au întâmplat atât de multe lucuri frumoase iar viața mea s-a schimbat atât de radical, intr-o viața mai bună. Aproape de perfecțiune pot spune. Să vând casa și să mă mut cu Jake a însemnat un pas uriaș pentru mine . În ultima zi pe care am petrecut -o în casă, când am dus ultima cutie la mașină m-am mai uitat încă o  dată la casă și am vizualizat totul . Momentul în care eu și Alex am cumpărat -o. Cat de entuziasmați eram . Apoi încet , în minte vedeam frânturi din relația noastră. Lucruri bune cât și mai puțin bune . Am zâmbit când am privit ultima dată casa și am hotărât să iau cu mine toată acele momente frumoase, toate zîmbetele și fericirea și să las orice inseamnă suferința.

   Cand am nascut -o pe Elena , golul acela din sufletul meu , pe care l-am purtat cu mine atâția ani a fost puțin umplut , nu pe de-antregul, știam că mereu o parte din mine , oricât de mică ar fi ea va rămâne pentru totdeauna în trecut, alături de toate persoanele drage pe care le-am pierdut . În ziua în care am  născut -o pe Elena și i-am dat -o lui Jacob în brațe și am văzut cum se uita la ea , singurul lucur care mi-a trecut în acel moment prin cap a fost că nu am văzut în viața mea un om mai fericit decât el in acel moment . Și atunci am înțeles eu pe deplin ce femeie norocoasă sunt .

   Am învățat în cei 28 de ani de viață pe care ii am că iubirea poate fii in multe feluri dar cel mai important lucru era să înțeleg că iubirea înseamnă fericire. Chiar dacă există o parte pe care ai fi putut să o numești partea urâtă a iubirii. Asta fiind durerea suferită în urma pierderii cuiva pe care îl iubim , dar asta nu mai era iubire , și era pur și simplu o consecință. O consecință a iubirii . Ceva foarte frumoas se putea transforma în durere , dar iubirea era pură și prin simplu cuvânt iubire puteai spune fericire . Toată viața am cautat fericirea și în sfârșit am găsit -o, în brațele lui și nu aveam de gând să o mai pierd vreodată. În minte imi tot venea un citat pe care mi-l spunea mama când eram mică :
   ,, La fericire nu ai cum să ajungi dacă nu îți murdăresti pantofii de tristețe ! "
     
                             Sfârșit

    Hello ! In primul rând vreau să vă mulțumesc tuturor celor care ați citit cartea , toate incurajările voastre au însemnat foarte mult pentru mine și vă sunt recunoscătoare. Cartea acesta face parte dintr-o serie , dacă v-a plăcut și v-am convins că merită , vă invit să le citiți și pe celelalte .
               
                             Vă pup ,
                                         Iulia

    Seria Shaw Brothers :

1. Trei bătăi de inima
2. Nu te merit, dar te vreau !
3. Recunoaște, mă vrei !
4. Save me !

  

Recunoaște, mă vrei ! #Finalizată Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum