Vine un tip la mine.
-Vrei mancare?
-Nu dar sti ce vreau.Sa iti dau un pumn in gura
-Hai tacati fleanca ca daca iti dau eu lesini
-Nu imi e frica de tine.Ce vrei de la mine?Vrei sa ma vinzi?Sa ma omori?Sa ma dai cuiva?
-Stai usor pisi deocamdata nimic,sefu nu a sosit.Trebuie intai sa te vada
-Dar pe Erik de ce il tineti aici
-Paii pentru ce a facut trebuie spanzurat
-Ceeee????Tipa Erik
-Nu puteti face asta.A vrut sa ma ajute.Sunteti niste nemernici
-Ni s-a spus de multe ori
-Pai te cred
El plecase.
-Erik.Trebuie sa iesi cat mai repede de aici.Spun eu
-Stiu asta.Dar nu exista nici o cale de scapare
-Geamul ala
-Ti-am spus ca nu pot sa ajung la el.
-Dar scaunul ala poate
-Hmm...nu am observat scaunul asta pana acum
-Asta pentru ca era in colt si acolo mereu e intuneric.
Erik luase scaunul se puse pe el dar nu ajunsese la geam.
S-a chinuit putin si a tot inceput sa sara iar pana la urma a reusit sa ajunga la geam.
-Bravo.Acum iesi
-Tu chiar vrei sa mor
-Nuu.Este o parte mica pe care poti sa stai si dupa o sa vezi o ,,scara" facuta de mine si o sa cobori de acolo si dupaia fugi
-Ok.Am sa incerc
Erik reusise.Doar ca a czaut si s-a cam lovit dar era bine.
El fugise de acolo si eu ramasesem singura.
Nu pot sa cred prin cate am trecut pentru el,el acum ma lasa aici singura.Nu e corect.Regret tot ce am facut pentru el.Intr-un fel e si vina mea ca i-am spus sa plece.Trebuia sa îi zic sa ma ajute.
Vine tipu ala la mine si ma intreaba.
-Fetito,unde e Erik?
-Nu stiu.
-Ok,tu ai vrut-o.Oricum vroiam sa ma amuz umpic
-Ceeeee???Stati!Dar ce vreti sa imi faceti?
Va urma................
Este vreo zi in care sa nu fiu bucuroasa cand ma uit la lecturile acestei carti?Nuu!
Am facut 2 milioaneeeeeeeeeee!
Multumeeeeeeeeeeeeeeeeeeesc!
Sunteti cei mai minunati!
CITEȘTI
Prizoniera?
Fiksi Remaja-Lasa-ma in pace.Esti un nemernic ca m-ai rapit.Vreau acasa langa mama, tata si fratele meu.M-am saturat sa fiu inchisa si sa nu pot iesi deloc -Vei sta cu mine cat timp zic eu.Si daca te mai plangi mult nu o sa sfarsesti prea bine -Vrei sa zici ca...
